La întrebarea sondajului, “Care credeţi că este cel mai bun lider al opoziţiei?” Au răspuns 150 persoane, deşi jumătate din voturile lui Vlad Filat au venit dintr-o singura reţea, într-un interval de o oră, nu vreau sa mă opresc la asta, ci doar sa laud activismul pe net al simpatizanţilor domnului Filat, care a ieşit şi câştigător detaşat al acestui sondaj. Mă miră voturile acumulate de Iurie Roşca, pe care nu ştiam dacă ar fi bine să-l includ in sondaj. Nu prea ştim unde e domnul cu cravată oranj, în opoziţie, la putere? Eu zic că el nu e nicăieri, asta ca să nu zic că e în mai multe luntri. Totuşi ce a făcut ca acest sondaj sa arate astlfel?…
Un lider politic este „format”, mai nou, de opinia publică şi de mass-media. Imaginea contează. Presa este liantul dintre cetăţeni şi un lider politic. Unii lideri de la noi au înţeles acest fapt şi profită din plin de acesta. Alţii, însă, „trăiesc” în trecut, acolo unde nu se studia comunicarea, pentru că printr-o comunicare politică eficientă individul nu se mai identifica cu ceilalţi şi îşi creea propriile valori. L-aş menţiona aici pe Serafim Urecheanu, care, de bine de rău, datorită unor realizări de pe vremea când era primar de Chişinău, era susţinut de o parte dintre cetăţeni. Acum, datorită apariţiilor tot mai rare în mass-media, am putea crede că acesta a dispărut din viaţa politică. Astfel, pierde mulţi susţinători şi, tot din cauza proastei mediatizări, ajunge să fie marginalizat. Au de câştigat, însă, cei care sunt vizibili şi au o anume „carismă”. I-aş putea menţiona aici şi pe Dorin Chirtoacă, şi pe Vlad Filat. Ambii s-au evidenţiat şi au devenit cunoscuţi de mase cu puţin timp în urmă: Chirtoacă, începând cu 2005, în timpul alegerilor locale anticipate, iar Filat, în 2007 (chiar dacă acesta a deţinut diverse funcţii până atunci, numărul celor care îl simpatizau a crescut odată cu electoralele din Chişinău). Ambii se disting şi sunt mediatizaţi: Chirtoacă, prin acţiunile de la primărie, Filat, în calitate de lider al Partidului Liberal Democrat din Moldova şi mai ales, prin seria de activităţi iniţiate de PLDM. Iar despre Iurie Roşca, un om care cu câţiva ani în urmă putea deveni un adevărat lider al opoziţiei, am putea spune că trăieşte datorită EUTV şi Flux, dar mai ales datorită fotoliului de la tribuna parlamentului. Dacă nu ar exista aceste ’’pârghii’’ nu-l văd prea bine pe Roşca .
Evident, presa de la noi este de departe presa ce ar putea fi numită „a patra putere în stat” (cu mici excepţii). La modul ideal, comunicarea politică eficientă are loc doar atunci când presa se separă de celelalte puteri şi totuşi le oferă accesul pentru a-şi prezenta ideile şi poziţiile. Opoziţia este „murdărită” bine de către unele ziare, posturi TV şi radio care susţin partidul de guvernământ, . În acelaşi timp, partidele de opoziţie „se murdăresc” unele pe altele, mai ales prin intermediul ziarelor mai mult sau mai puţin „partizane”. Astfel, cum se mai creează liderii, cum influenţează opinia publică, atunci când aceasta nu are acces la informaţii şi respectiv nu cunoaşte aceşti lideri şi acţiunile întreprinse de ei?
Opoziţia are mult de muncă până la alegerile parlamentare din 2009, iar cea mai mare problemă o va constitui informarea populaţiei şi dominaţia „pieţei” mediatice de către partidul de guvernământ.
Rezultatele sondajului
„Care credeţi că este cel mai bun lider al opoziţiei?”
Au votat: 150 persoane
Vlad Filat – 80 (53%)
Dorin Chirtoacă – 32 (21%)
Iurie Roşca – 25 (16%)
Serafim Urecheanu – 3 (2%)
Un alt lider – 10 (6%)
Ps:. Cele 6% va las să le atribuiţi voi lui: Dumitru Braghiş, Dumitru Diacov, Sergiu Mocanu, Nicolaie Andronic, Vitalia Pavlicenco, Anatol Petrencu, i-aş fi inclus aici şi pe Muşuc şi Serebrian, dar ei nu mai sunt lideri, aşa ca…
Şi să ma ierte ceilalţi lideri pe care i-am uitat şi nu i-am inclus aici. Nu de alta, dar tare mulţi ne-a mai dat Dumnezeu.