Despre televiziuni

Începând cu anii 70 ai secolului trecut, televiziunea a schimbat cursul istoriei. Televiziunea la taxat pe Nixon atunci când acesta a candidat pentru prima dată la președinția SUA. Tot televiziunea a provocat și prima demisiei a unui președinte american prin scandalul Watergate. Ronald Reagan, și-a câștigat locul la Casa Albă în mare parte tot datorită televizunii și a prestanței sale perfecte de pe micile ecrane. Bill Clinton a fost și el rodul camerelor tv, experții spunând că dacă nu ar fi fost atât de populară televiziunea, Clinton n-ar fi fost niciodată președinte al Statelor Unite.

Băsescu a ajuns la Cotroceni pentru că a fost mult mai carismatic decât Năstase, și pentru că a știut să plângă alături de „dragul său Stolo”. Oprescu a ajuns primar al capitalei datorită excelentei campanii care s-a făcut pe „Antenele” lui Voiculescu, unde Blaga și Videanu erau blamați în ultimul hal, iar Oprescu era prezentat ca salvator al Bucureștiului.

În Moldova, politicienii au înțeles rolul televiziunii abia la începutul anilor 2000. Atunci comuniștii au acaparat singura televiziune din Republica Moldova și au făcut din ea arma cea mai importantă a propagandei lor electorale. La Moldova 1 țara prosperă, zilnic Voronin și aparatul guvernului aprind flăcări, pornesc apeducte și vorbesc despre prosperitatea „poporului moldav”. Tot la Moldova 1 a apărut limba moldovenească și cei 650 de statalism și tot acolo salariile cresc ca pe drojdii, iar moneda națională este cea mai stabilă din lume. Încet, încet, odată înțeles rolul pe care îl poate avea o televiziune, comuniștii au monopolizat total postul public, mai creînd și alți „monștri mediatici”, gen NIT, N4 sau zEU Roșca TV. Pe comuniști nu i-a interesat niciodată profitul, făcând aceste televiziuni, ei au avut ca principal obiectiv propaganda electorală, iar pentru a-și atinge aceste obiective au angajat cei mai josnici indivizi care se vor a fi jurnaliști. 

Cele mai relevante specimene a rușinii jurnalismulu se găsesc la zEU Roșca TV. E aproape imposibil să faci o comparație între Gâdea, Badea sau Ciutacu de la Antena 3 și cei 3 buldogi ai lui Roșca. Primii sunt cu toții mult mai bine pregatiți, dau mult mai bine pe sticlă și pot să-și ascundă mult mai ușor cinismul decât cele trei gonflabile ale lui Roșca. La Antena 3 propaganda se face mult mai subtil și este mult mai ușor de digerat decât grosolăniile de la televizunea lui Roșca, sau, de la NIT. Jurnaliștii de peste Prut sunt exact aceleași instrumente în mâinile politicienilor, dar câteodată e o plăcere să te lași manipulați de ei, pe când aici dor văzând fața de bou a lui Burciu, îți vine să vomiți. 

Badea are tot dreptul să se întrebe de ce vine Lavinia Șandru prea des la Realitatea TV, pentru că la Antena 3 vei vedea întotdeauna ivitați din partea tuturor forțelor politice, că moderatorii vor avea grijă ca unii sa fie prezentați într-o lumină mult mai pozitivă decât alții, ține deja de talentul lor jurnalistic. Dar ce drept are gonflabila de Paporșic să vorbească despre Protv și legătura sa cu Filat? Pe Filat l-am văzut o singură dată în ultimele 3 luni invitat la Protv. Roșca în aceeași perioadă a apărut în fiece seara la zEU Roșca TV. Să nu uităm și faptul că numai în 2009 Roșca a fost invitat de două ori „În Profunzime”, dar a refuzat de fiecare dată pentru că el se simte bărbat doar când are în față pe slugile sale devotate de la televiziunea sa. Roșca ar tremura ca o muiere în fața Lorenei Bogza(care nu e nici ea un mare jurnalist), dărămite în fața unor moderatori de genul lui Robert Turcescu. Ce credibilitate mai poate avea un asemenea post de televiziune, când Praporșcicul zice că „Jurnal” e presă „galbenă”, iar acel defect al naturii, pe numele său Burciu, spune peste 10 minute că același „Jurnal” e deja verde?

De asta niciodată Roșca și Voronin nu vor putea scoate decât maximum 20% din potențialul surselor mediatice pe care le controlează, pentru că slugile lor de acolo sunt atât de penibile încât provoacă dezgustul telespectatorului. 

Oleg Cernei la PL?

Nu prea sunt omul care să dea ascultare zvonurilor, dar acesta despre care vreau să scriu astăzi este din ce în ce mai discutat și pare a fi și foarte veridic.

 Consilierul AMN-ist, Oleg Cernei este un show man, de asta nu cred că se poate îndoi cineva. Este și o fire rebelă, să nu uităm de „escapada” lui Cernei din 2005, când vrând neapărat să se afirme pe scena politică, a candidat la funcția de primar al Chișinăului din partea Partidului Ecologist, deși știa că nu are nicio șansă de victorie candidând pe listele unui asemenea partid. Și mai ciudat e că deși a candidat la funcția de primar din partea „ecologiștilor”, Cernei era în același timp și membru al AMN. 

Nici în 2007 Cernei nu și-a relizat visul, AMN-ul ignorându-l și de această dată și înaintând la funcția de primar pe Leonid Bujor. Dureros, nu? Totuși în urma alegerilor din 2007, când AMN-ul s-a ales cu un scor de doar 12 % în Chișinău, Cernei s-a ales și el cu ceva, consilier în CMC. Cam puțin, dar totuși e mai mult decât nimic. Președintele fracțiunii AMN din CMC și-a arătat calitățile imediat după ce cei 51 de consilieri ai primăriei Chișinău și-au început activitatea. El, alături de Klimenco, Ghimpu sau Mușuc, erau fețele ce apăreau zilnic pe micile ecrane datorită scandalurilor care se petreceau în Consiliu. 

Cernei a știut întotdeauna să profite de funcția pe care a avut-o, a apărut peste tot pe unde era posibil, a vorbit despre tot ce știa și despre ce știa mai puțin. De curând și-a făcut și blog, unul mult mai activ decât orice alt blog de politician basarabean. Mai pe scurt, Oleg Cernei s-a făcut pe deplin remarcat în ultimul timp. AMN-ul cu siguranță a avut de câștigat de pe urma acestui consilier, imagine în primul rând! Cernei cu siguranță și-a pus mari speranțe pentru alegerile din primăvară...   Cum n-ar fi, dar e mult mai cald fotoliul din parlament decât scaunul din CMC. Se pare însă că și de această dată mai marii AMN-iști l-au ignorat. Cernei s-a simțit nedreptățit, și, a ales! PL! 

Iar PL-ul cu siguranță nu va spune nu! Să fim serioși! PL-ul deocamdată nu are în rândurile sale un politician mai bun decât Cernei. Ar fi cu siguranță un câștig pentru formațiunea lui Ghimpu!

Entuziasmul opoziției sau îmbătatul cu apă de izvor!

„La primăvară Partidul Comunist se destramă!”-Pe naiba domnule Bogatu! 

„Noi aducem schimbarea, noi vom fi scheletul guvernării din 2009!”-Domnule Ghimpu, visați!

„La primăvară va înverzi Moldova!”-Domnule Constantin Tănase, fiți mai realist!

„Sunt sigur că PLDM, PL și AMN se vor înțelege în formarea noii guvernări!”- Domnule Alexandru Tănase, ați uitat de „dacă vor forma majoritatea parlamentară”!

Urecheanu în general aberează, cu AMN-ul său care va lua 50% la alegeri. Un ins care scrie la „Jurnal de Chișinău”, pe numele său Haralambie Moraru, în toate articolele ne spune că MAE, PNL și mai nou PE, sunt salvarea Republicii Moldova. A, era să uit și de lista comună, tot a lui Haralambie Moraru. 

Ok, până acum avem câțiva politicieni entuziaști, și alți câțiva jurnaliști independenți care nici ei de mult nu au tras aer în piept așa cum trebuie. Trăim cu toții de-a valma  în iluzoriu. Deși până la alegeri mai sunt 2 luni, politicienii noștri din opoziție deja împart locurile în viitorul executiv, deși în cazul unora există dubii dacă vor accede și în legislativ. 

Urechean se vede președinte...

Ghimpu propune „altor partide mai mici”, că el, președintele uriașului PL, va coopta în viitoarea echipă guvernamentală și membri din rândurile lor, cu condiția ca aceștia să nu meargă la alegeri. Dacă asta e o declarație logică a unui președinte de partid, atunci eu sunt arhitectul „Taj Mahal-ului”.

Tot la PL, Chirtoacă spune că va fi cap de listă de partid la alegeri, dar în același timp că nu va părăsi primăria. Eu cred că Dorin e la fel de pesimist ca și mine, așa că mai bine să rămână la primărie decât să stea în opoziție în parlament, sau chiar mai rău... ;)

 PLDM-ul (al cărui membru sunt) numără zilele care au mai rămas până la expirarea mandatului lui Voronin :). Măcar aici e lucru sigur, mandatul lui Voronin ca președinte chiar va expira la 7 aprilie, dar mai sunt alte funcții importante în stat, ca prim-ministru sau președinte de parlament. 

Eh fraților! Deși avem niște vinuri de nota 10, deși avem și coniacuri bune, noi ne îmbătăm cu apă de izvor. Și ne îmbătăm crunt, la fel ca și Voronin în urma bairamurilor de la Condrița, numai că Voronin bea wiskey pur...

Și de ce bea Voronin wiskey pur?  Controlează aproape totul în stat,  are Moldova 1, are Nit, are Antena C, îl are pe Roșca și zEU Roșca TV, îi are și pe Braghiș și Mușuc, iar de e nevoie, pocnește din degete și Diacov apare din neant salivând la picioarele sale. Ce e mai important însă, Voronin are ca atu anii 90, ani de foame și disperare, are ca atu și pensiile și slariile plătite la timp și mai are și prostia moldoveanului....

 Opoziția ce are? Câteva posturi de radio nesemnificative, un Protv, care încearcă să țină și o oarecare echidistanță și care acoperă doar 20% din populația republicii. 

Pobabil iar îmi voi atrage un tir de critici, dar dacă ne mișcăm așa nu ajungem nicăieri fraților. Opoziția are o șansă la primăvară, dar pentru aceasta e nevoie de lucru eficient, nu de vorbă multă și lipsită de sens. Jurnaliștii din așa zisa presă independntă ar trebui să fie și ei un pic mai pesimiști, să atragă atenția partidelor de opoziție că nu e viitorul chiat atât de roz precum vor ei să ne facă să credem.

Deșteptare națiune!

Câteva semne de întrebare asupra decesului celui mai mare promotor al românismului, Grigore Vieru

Astăzi, când „sufletul” Basarabiei, Grigore Vieru, este petrecut pe ultimul drum, plângem. Vieru nu are moarte, atâta timp cât în Basarabia va mai exista sentiment românesc, cât limba română va mai fi vorbită în acest teritoriu dintre Prut și Nistru, Vieru va trăi!

Vieru a fost un om iubit, ca dovadă sunt miile de oameni care îl petrec acum pe ultimul drum pe acest urmaș demn al lui Eminescu. Din păcate, acest geniu al Basarabiei nu a fost scutit de atacuri și tot felul de murdării din partea actualei puteri. Cel mai înverșunat împotriva lui Vieru a fost chiar marele „patriot” Iurie Roșca. Voi prezenta mai jos unele fragmente care îmi aduc semne de întrebare despre accidentul pe care l-a suferit marele poet.

„Potrivit lui Nicolae Dandiş, lector universitar, directorul Centrului Pro Europa din Cahul, într-un 

cadru mai restrâns, la recepţia organizată la un restaurant din localitate, gazdele şi oaspeţii s-au lansat în discuţii despre ultimele evenimente din Basarabia. „Grigore Vieru a deplâns faptul că, în loc să scrie cărţi pentru copii, este epuizat de agresiunile murdare la care este supus pe nedrept în presă. A invocat numele lui Mihai Conţiu şi ale altora care îl atacă în ziarele „Moldova Suverană” şi „Flux”. Înainte de a porni pe ultimul său drum, poetul a declarat că „trebuie să facem încă multe pentru revigorarea valorilor pentru care am luptat”.

„După ce cu aproape patru ani în urmă am fost „descoperit” în ziarul lui Iurie Roşca drept „spion român” de către vagabondul politic debutant B. Asarov (numele său adevărat fiind Hristov) - coleg de insinuări politice cu alt vagabond, M. Conţiu, al cărui nume real nu-l cunoaştem, iată că subsemnatul apare din nou în aceeaşi postură de „spion român” în „Moldova suverană - cotidian al şefului de stat, Vladimir Voronin. Noua listă a „spionilor” este modificată. Mai exact, este ajustată de către oficialităţi alegerilor parlamentare care se apropie. Toţi cei incluşi în listă sunt incomozi Puterii. Amintesc cititorilor că în acelaşi ziar prezidenţial am fost nu demult inclus într-o altă listă, intitulată „Teroriştii moldovenilor ”.Atenţionez pe şeful statului, Vladimir Voronin, la fel Serviciul de Informaţii şi Securitate că, dacă nu vor fi prezentate public probe de spionaj şi terorism şi dacă Curtea Supremă de Justiţie nu va revedea cele două decizii la cererea mea de dare în judecată a celor două publicaţii oficiale, Flux şi Moldova Suverană, voi fi nevoit să iau o decizie a mea întru apărarea dreptăţii şi onoarei mele de om.” (aceste cuvinte îi aparțin lui Grigore Vieru și au apărut în ziarul „Literatura și Arta” chiar în ziua accidentului)

„Potrivit declaraţiilor scriitorului Nicolae Dabija, făcute pentru publicaţia românească „Tricolorul”, primul atac de cord suferit de Grigore Vieru a fost în 2007, în urma unui articol apărut în ziarul „Flux“, în care preşedintele Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, l-a învinuit că ar fi vrut să-l asasineze. „Inima sensibilă a poetului nu a putut rezista“, a declarat Dabija. Al doilea atac de cord, potrivit scriitorului moldovean, a survenit în urma unui articol apărut în „Moldova Suverană“ în care era „învinuit de toate păcatele posibile şi imposibile“, inclusiv că ar fi fost spion român, că ar fi trădat şi subminat statul Republica Moldova etc. „Dacă nu erau aceste atacuri de cord sunt convins că ar fi supravieţuit. Grigore Vieru a fost asasinat“, a declarat Nicolae Dabija. ”

Încerc acum să-mi amintesc ce a făcut postul „zEU Roșca TV” în ziua în care s-a constatat decesul lui Grigore Vieru. Doar câteva știruțe, după care au urmat acele filmulețe penibile în care Roșca și-a denigrat adversarii politici. După acele filmulețe a urmat un film american, dublat în rusă. „Frumos” gest întru comemorarea marelui poet...

Nici buldogii lui Roșca de la același post tv nu au abordat subiectul. Ba mai mult, un Rac de-al lui Roșca a luat în derâdere cu cinism, tristețea întregului popor român...

Mă-ntreb acum în naivitatea mea dacă domnul Gurbulea nu are și el câteva semne de întrebare?

Sa plângem fraților!

Am crescut cu poezia lui Vieru, cu piesele soților Teodorovici. Datorită și lui Vieru simt românește, trăiesc românește, iubesc românește. Fără Vieru românismul va fi mult mai sărac! Să plângem fraților, acest om merită a fi plâns! 

Maestre, vei fi mereu în sufletele noastre!

Unii fac avere, iar fotbalul stă pe butuci

Nu am scris despre sport de la europeanul din această vară, deși am încercat s-o fac de mai multe ori, mai ales că echipa mea de suflet, Liverpool, merge bine atât în Premier League cât și în Champions League. 

Acum nu voi vorbi însa nici despre campionate europene, nici despre cupe europene, voi vorbi despre fotbalul de la noi. Poate e prea mult spus că există fotbal adevărat la noi, există doar numele acestui sport, de pe numele căruia au profitat de-a lungul timpului mai mulți indivizi dubioși. 

Totuși, avem o federație de fotbal, avem vreo 60 de cluburi afiliate acestei federații. Avem și o echipă națională, avem chiar și un președinte al Federației Moldovenești de Fotbal. Acest președinte e în funcție de 12 ani, mai exact din 1997. În toată această perioadă, fotbalul moldovenesc nu a existat practic în lume. Timp de 12 ani, naționala Moldovei a obținut vreo 9 victorii în meciuri oficiale, adică mai puțin de una pe an. 

Echipele de club au făcut-o și ele „lată”, cel mai notabil rezultat fiind o victorie a Zimbrului cu IFK Goteborg. În același an Zimbru a ajuns până în turul 3 al Cupei UEFA.

Peste mai puțin de o lună vor avea loc alegerile la funcția de președinte a FMF. Câți dintre voi știau asta? Sunt sigur că foarte puțini...

Nici nu trebuie să știe prea mulți, deoarece funcția de șef al FMF-ului se pare că aduce venituri frumoase celui ce o deține. Se spune că vor fi doi candidați, actualul președinte, Pavel Ciobanu, cel ce de-a lungul a 12 ani s-a remarcat doar printr-un spot publicitar în care spunea că fotbaliștii moldoveni fac „baha-buha”, la nivel sportiv, cred că putem trece lesne un 0 asupra activității sale. Cel de-al doilea candidat se pare că va fi Petru Efros, sincer să fiu nici numele acesta nu-mi inspiră mai multă încredere, dar încă nu s-a compromis precum Ciobanu.

Deși vor avea loc alegeri, se vorbește că mari schimbări nu vor fi, Ciobanu va fi reales în funcția de președinte al FMF cu lejeritate. 

De ce? 

Pentru că este un bun prieten al cluburilor de peste Nistru, de-a lungul timpului favorizând nu doar pe Sheriff, ci și pe multitudinea de echipe satelit pe care le are aceasta. Pentru că de-a lungul celor 12 ani, Ciobanu și-a însușit o avere colosală din această funcție. Să nu uităm că noi în preliminariile la care am jucat în această perioadă, am întâlnit echipe precum Germania, Olanda, Cehia, Turcia, Elveția, Italia, Suedia, Scoția,Grecia sau Norvegia. Spre exemplu, Rai a plătit aproximativ 50 de milioane de euro pentru televizarea meciurilor Italiei din preliminariile Euro 2008. Presupunem că pentru preliminariile campionatului mondial din 2006 au plătit cu 10 milioane mai puțin. Deci 40 de milioane, împărțit la 7 echipe, fiecăreia îi revine cam câte 6 milioane de euro. Sigur că Moldovei nu i-a revenit atât de mult datorită  ratingurilor pe care le-a avut dubla manșă cu Italia, dar cel puțin 3 milioane de euro cu siguranță s-au scos din acele meciuri. În Olanda sumele plătite de televiziuni nu sunt cu mult sub celor din Italia. Britanicii plătesc și ei sume exorbitante pentru televizări, deoarece fotbalul acolo e aproape o religie, la fel și nordicii. Practic toate țările pe care le-am întâlnit plătesc drepturi tv. Fie că ele sunt de 40 de milioane sau de doar 1 milion, acești bani se adună. 

La un mic calcul, doar din drepturile de televizare, în cei 12 ani, Moldovei trebuiau să-i revina cel puțin 20 de milioane de euro. Ce s-a făcut cu acești bani în condițiile în care FMF iși plătește antrenorii cu 400 de dolari pe lună, iar jucătorii echipelor naționale nu au primit niciodată prime de la FMF? Cele câteva zone de infrastructură fotbalistică s-au construit din banii FIFA și UEFA sau a cluburilor pe cont propriu. 

Presa de la noi tace, nu au nevoie ei de sport. Organele de cercetare închid forumiștii, pe ei nu-i interesează fraudele de zeci de milioane de euro care se fac la FMF. Plus că alegerile de la FMF vor avea loc exact în campania electorală pentru parlamentare, așa că nimeni nu va acorda mare interes evenimentului. 

Să aruncăm o privire peste Prut și să vedem ce se face acolo. România a luat 8 milioane de euro din drepturi de televizare pentru preliminariile trecute. A încercat și Mircea Sandu să facă ceva necurat, dar televiziunile au sărit ca arse, iar DNA-ul s-a autosesizat. Conducătorii de cluburi sunt târâți zilnic pe la DNA, iar asta tot datorită presei, care dezvăluie măgăriile ce se petrec acolo.

La noi totul e bine și frumos, presă sportivă practic nu există, așa că Ciobanu va câștiga lejer alegerile din februarie și va continua să-și rotunjească averea în timp fotbalul moldovenesc stă pe butuci...

PS. Vă învit să accesați acest link, pentru a citi mai multe despre ilegalitățile lui Ciobanu.

Ultimele clipe de agonie ale lui Roșca

Da fraților! E murdară politica. Da, odată intrat în politică dacă vrei să reziști trebuie să participi la tot felul de jocuri, care, de multe ori se dovedesc a fi nu tocmai creștinești. Ceea ce văd însă de o bună perioadă de timp la PPCD, a întrecut de mult orice limită, nu o limită a umanului, ci a degradării. 

Marele patriot, jurnalistul care nu a profesat niciodată, Iury Ivanovici Roșca, a zis să se apuce de jurnalism. Stați fraților, nu vă bucurați prea tare, că bărbosul n-a lăsat nici politica! El vrea să fie 2 în 1, eu zic că el e vreo 20 în 1. Că de atât de multe ori s-a schimbat de-a lungul timpului și atât de multe fețe a mai arătat individul bărbos, de-ți vine să crezi că nici o actriță de filme pornografice nu a avut atâția bărbați, pe cât de multe măști a purtat Roșca. „Creștinul” ce a trădat pe toată lumea, începând cu nașii de cununie și cei mai buni prieteni și încheind cu întregul poporul basarabean, de care a profitat timp de 20 de ani, își dă ultimile clipe de agonie prin intermediul surselor mediatice pe care le deține, dar și a lingăilor care au mai rămas în jurul său.

Zilele trecute, la postul de televiziune zEU RoșcaTV, au rulat niște imagini care se vroiau filmulețe-pamflet. În acele imagini erau prezentați mai mulți politicieni, iar Iury Ivanovici Roșca îndruga verzi și uscate pe fondul rulării acelor imagini. Mai jalnic și mai penibil lucru nu știu dacă mai putea face individul bărbos fără cultură, dar se vede că în ultimele sale clipe de agonie, Roșca își dă pe față toată impotența și lipsa de idei la care a ajuns. 

Ieri, unul dintre lingăii care se perindă pe la Iorga 8, un Salahor de-al lui Roșca, a publicat pe blogul său mai multe nume de politicieni și oameni de afaceri, trasând niște linuțe de legătură între aceștia. În opinia Salahorului lui Roșca, această ar fi o schemă. Jalnică, ce-i drept. La mijloc este plasat Vlad Filat, iar în jurul său toți oamenii de afaceri și politicienii care l-au deranjat de-a lungul timpului pe Roșca. Dacă a ajuns Roșca să-l plaseze pe Filat în mijlocul unei scheme care mai conține nume sonore, precum Dinu Patriciu, Ion Sturza, Mircea Snegur, Serafim Urechean și mulți alții, atunci cred că Filat îi provoacă frisoane serioase și coșmaruri grele de tot lui Roșca, altfel nu-mi pot explica toate aceste „giumbușlucuri” copilărești la care a ajuns liderul „lingăilor zEUlui Roșca”.

Cert e că Roșca își simte moartea aproape(politică), de fapt e un fel de sinucidere. Lațul și l-a pus în gât Roșca încă de când l-a furat pe Cubreacov. Scaunul de sub picioare i-a căzut la 4 aprilie 2005, iar ultimile zvârcoliri în laț le traiește acum. Păcat că nu se găsește nimeni să-i tragă un glonte pentru a-i curma agonia, cu cât va fi mai aproape data alegerilor, cu atât mai scurtă va fi agonia lui Roșca. 

Domnule Voronin, ajutați-vă camaradul!