marți, 30 noiembrie 2010

Cum va arăta viitoarea Alianță

În sfârșit, după două zile lungi, avem rezultatele finale ale alegerilor. Chiar dacă repartiția mandatelor era destul de clară încă de ieri dimineață, totuși după ce ne-am ”fript” rău cu exit-poll-ul, nimeni nu s-a mai hazardat pentru a veni cu predicții înainte de a se număra ultimul vot la CEC.

Azi dimineață, la Publika TV, trei membri importanți ai partidelor de la care se așteaptă formarea viitoare alianțe - Godea, Corman și Ciobanu, și-au expus viziunile asupra unei ipotetice coaliții. Dacă din partea PL-ului și a PLDM-ului se atestă o deschidere destul de mare, atunci Corman continuă să facă jocul dur început de Lupu și Diacov încă imediat după închiderea urnelor de vot.

PD – La două capete

Cheia unei viitoare coaliții se pare că se află în buzunarul PD-ului. Era să zic în buzunarul lui Lupu, dar noi deja ne-am convins că acolo altcineva ia deciziile care contează. Sper totuși ca membrii PD mai vechi și cu mai multă experiență politică să treacă peste interesele de business ale omului care le-a finanțat campania electorală și să facă, în sfârșit, o alegere care să fie în beneficiul cetățenilor. Deși, la felul în care s-au început negocierile, se pare că PD-ul nu va ceda până nu va obține ce vrea. Și mă tem că PD-ul vrea chiar mai mult decât la 29 iulie 2009, deși numărul de mandate obținut nu este cu mult mai mare decât atunci.

PLDM – Echilibru

Chiar dacă PLDM-ul a obținut mai multe mandate decât PD-ul și PL-ul la un loc, până acum, liderii liberal-democraților par să fie destul de echilibrați în declarațiile pe care le au. Duminică seara, în euforia exit-poll-urilor mincinoase, fostul Premier Ion Sturza a înaintat ipoteza precum că, în aceste condiții (exit-poll) PLDM-ul are tot dreptul de a tinde la două funcții importante în stat.

Greșit, spun eu. Chiar dacă PLDM-ul a obținut 32 de mandate, dacă Filat va gândi la fel ca Sturza, atunci riscă să aibă 32 de oameni în opoziție. Și cine știe dacă, până la urmă, vor fi 32 de liberal-democrați opozanți? Între cei 32 deputați PLDM, spre deosebire de 5 aprilie 2009, s-au strecurat și nume care nu cred că ar spune nu alăturării unei eventuale coaliții PD-PCRM. Numărul 30, Vlah din Găgăuzia, este exemplul cel mai relevant în acest sens.

PL – Semne de întrebare

După alegerile de duminică, PL-ul s-a trezit într-o situație foarte dificilă. Rezultatele obținute sunt destul de modeste, iar de pașii următori ai liderilor acestui partid depinde soarta PL-ului.

Este clar că strategia PL-ului, de a miza pe Mihai Ghimpu în aceste alegeri, a fost una falimentară. O parte din electoratul care a votat PL-ul în iulie 2009 a mers spre PLDM, iar acest lucru s-a datorat în mare parte modului de a acționa a lui Ghimpu. De ce s-a întâmplat acest lucru nu voi explica acum, pentru că despre altceva vreau să vorbesc.

Spuneam că pentru liberali au apărut foarte multe semne de întrebare. Dacă liberalii vor intra la guvernare alături de PLDM, atunci riscă să-și piardă și mai mult electoratul în favoarea liberal-democraților. Riscul este și mai mare dacă în continuare liberalii vor miza pentru una din funcțiile importante în stat pe Ghimpu. Tocmai diferența dintre felul de a acționa a lui Filat și Ghimpu, în anul de guvernare, i-a determinat pe mulți alegători liberali să meargă către liberal-democrați.

În aceste condiții este foarte important felul în care va acționa PL-ul dacă va merge în coaliția de guvernare. Pe cine va delega în funcțiile de miniștri și pe cine va miza în una din cele 3 funcții cheie care i-ar putea reveni.

Pronosticul meu

Republica Moldova a pornit pe un drum bun. Chiar dacă nu s-a făcut decât un mic pas din acest drum, contează calea pe care am apucat-o, iar Uniunea Europeană a salutat această cale. Să nu uităm condițiile în care AIE a preluat guvernarea și că dacă nu exista susținerea partenerilor europeni și a FMI-ului, atunci Moldova intra în colaps economic.

La aceste lucruri trebuie să se gândească PD-ul cel mai mult. Pentru că strategia lor de a juca la două capete se oprește atunci când ne amintim de felul în care ne-a ajutat vestul în ultimul an. Dacă PD-ul face fatala greșeală de a coaliza cu PCRM, atunci cu siguranță nu mai vedeam noi FMI-ul prea degrabă la Chișinău, granturile europene și americane se vor opri brusc, iar Bruxelles-ul ne va întoarce definitiv spatele.

Noi știm că pentru o parte din PD contează mai puțin lucrurile pe care le-am menționat mai sus, dar dacă Lupu dorește să rămână un lider politic marcant și să-și continue ascensiunea politică, atunci trebuie să treacă peste frustrările de businessman ale lui Plahotniuc și să meargă, în continuare, în coaliție cu PLDM și PL.

PD-ul ar trebui să nu uite nici de sloganul electoral cu care a mers: ”Votează pentru Marian Lupu Președinte”. Iar cei ce au votat PD-ul au făcut-o pentru asta, nu pentru Plahotniuc Premier.

PLDM-ul a obținut acest rezultat foarte bun deoarece Vlad Filat a știut să se miște bine în perioada în care a fost Premier. Cred că dacă, în 2009, Filat ar fi optat pentru funcția de Președinte al Parlamentului, atunci cu totul altele ar fi fost rezultatele obținute duminică. Și ar fi fost mult mai mici.

Plus că Filat a demonstrat în această perioadă că este un Prim-Ministru bun, recunoscut și apreciat de Europa. Așa că, perfect pentru Filat, dar și pentru Moldova, ar fi să continue la șefia guvernului.

PL-ului nu-i rămâne decât funcția de Președinte al Parlamentului. Sper însă ca liberalii, spre binele lor, să nu mai mizeze pe Ghimpu în această funcție. O spun și pentru binele lui Chirtoacă în vederea alegerilor pentru Primăria Chișinău.

Așadar, eu acord 70% șanse ca Alianța pentru Integrare Europeană să se păstreze. Sunt sigur că dacă PD-ul va fi mulțumit, atunci vor apărea și câțiva membri PCRM care ar vota pentru Lupu la funcția de Președinte.

La alte scenarii nu vreau să mă opresc, pentru că ele ar fi fatale pentru viitorul țării.

Important e ca acum să se treacă peste orgolii și interese economice. Să nu uităm că vine 2011, iar noi nu am aprobat nici măcar bugetul de stat.

luni, 29 noiembrie 2010

(video) Analiză la rece

Mai avem de muncit

Duminică seara ne-am bucurat. Am strigat, ne-am îmbrățișat, am făcut declarații triumfaliste și începeam să ne lăudăm cu conaționalii noștri. Brusc, rezultatele unor exit-poll-uri ne făcuseră mândri de țara în care trăim și de moldovenii care o populează.

Dar de ce am făcut acest lucru, când știam că la referendum a ieșit doar jumătate din electoratul obișnuit care se prezintă la urne? Iar acel electorat aparținea, logic, Alianței pentru Integrare Europeană. De ce ne-am bucurat, când știam de rezultatele sondajelor interne, comandate de partide? Iar acele rezultate confirmau, în mare parte, rezultatele venite de la CEC ieri dimineață.

Moldovenii, în general, sunt oameni ai extremelor. Au demonstrat-o în noaptea alegerilor, când au trecut în doar câteva ore de la extaz la agonie. Dacă imediat după vederea exit-poll-urilor moldovenii de peste hotare își rezervau bilete pentru întoarcerea în țară, atunci a doua zi, deja cei din țară se pregăteau de plecare.

Sigur, o mare vină din această bruscă schimbare de viziuni au avut-o exit-poll-urile şi sondajele premergătoare acestora. Dar noi ne-am mai convins şi altă dată că sondajele arată cu totul alte realităţi decât rezultatele de la CEC. Nu voi încerca să dezghioc acum aceste rezultate, pentru că nu sunt sociolog. Pentru că, în general, în Moldova nu prea există sociologi.

Cert e că noi nu trăim nici din sondaje şi nici măcar din rezultatele alegerilor. E momentul să lăsăm deoparte fatalismul şi să nu-i mai acuzăm pe cei care-au votat comuniştii că, vezi Doamne, iar ne-au îngropat viitorul. Dacă cineva ne îngroapă viitorul, atunci ăia suntem chiar noi, nicidecum bădiţa Vasile din ”Hârtopul Mic”, care votează sub influenţa sutei de grame de vodcă ce i-a înlocuit cafeaua de dimineaţă. E timpul să lăsăm lamentările deoparte şi să nu ne prea grăbim cu făcutul bagajelor. Suntem unde suntem pentru că, până acum, prea mulţi şi-au făcut bagajele. Mult prea mulţi au renunţat la luptă şi-au apucat-o pe căile pribegiei.

Să ne apucăm de muncă, să fim mai responsabili şi mai serioşi. Pentru subsemnatul, această campanie electorală a reprezentat o lecţie de viaţă, pe care mă bucur că am trăit-o acum, deoarece din ea am învăţat foarte multe lucruri.

Până la urmă, noi, oamenii tineri, oamenii mai puţin tineri, dar responsabili, trebuie să fim mândri pentru că duminică am ieşit masiv la vot şi am făcut ca situaţia să fie mai bună decât la 29 iulie 2009. Să fim mândri şi de cei de peste hotare, care au stat în ploaie şi ninsoare, aşteptând în cozi interminabile pentru a vota. Iar lupta noastră nu trebuie să se oprească aici. Munţii nu se răstoarnă peste noapte. Peste noapte se răstoarnă doar exit-poll-urile.

joi, 25 noiembrie 2010

Obiective pentru 28 noiembrie

Chiar dacă declarațiile lui Voronin reprezintă, în marea lor  parte, nimic altceva decât niște glume perverse care ar trebui să fie prezentate doar după miezul nopții, printre acestea se mai strecoară și lucruri care nu trebuie să fie trecute cu vederea.

Astăzi, întrebat dacă este interesat de o viitoare coaliție cu PD-ul, Voronin a venit cu un răspuns foarte interesant: ”facem coaliție doar cu condiția ca Lupu să nu fie Președinte”. Și nu cred că Voronin a răspuns astfel din cauza că l-ar deranja foarte mult persoana mascotei PD-ului. Știe bine că Lupu nu e decât o mascotă, de care s-a folosit și el până în 2009. Iar toate teoriile savante ale marilor analiști moldavi, precum că, vezi Doamne, Lupu l-ar fi trădat în 2009 pe Voronin, nu sunt decât niște vorbe goale, aruncate pentru a mai alunga tăcerea din studiourile de televiziune de la Chișinău.

Lupu nu e în stare să se trădeze nici pe el însuși, darămite să mai aibă tupeul de a-l trăda pe Voronin, așa că nici cea de-a doua parte a teoriilor analiștilor noștri, precum că Voronin i-ar purta pică lui Lupu, nu este decât un mare bluf. Liderul comuniștilor știe că Lupu nu-și va putea depăși niciodată statutul de marionetă, așa că nu are niciun motiv real pentru a nu și-l dori pe acesta Președinte. Pentru Voronin, orice alt teoretic Președinte este mult mai periculos decât Lupu.

Declarația lui Voronin are însă bătaie lungă și vizează negocierile pentru formarea viitoarei guvernări. Și cum nu prea există un alt partid care ar putea coaliza cu comuniștii, înafara PD-ului, nu este foarte dificil de intuit ce a vrut, de fapt, să transmită Voronin.

Tot mai multe voci spun că dacă PCRM și PD vor acumula majoritatea simplă în viitorul parlament, șansele unei eventuale coaliții între aceste două partide sunt destul de mari. Sigur, perfect pentru adevăratul șef al PD-ului, Vladimir Plahotniuc, ar fi păstrarea actualei Alianțe, cu el în fruntea guvernului. Cum însă pentru electoratul partidelor de dreapta varianta cu Plahotniuc premier sună la fel de înspăimântător ca și cea cu o coaliție cu comuniștii, este puțin probabil ca numărul 2 din lista PD-ului să devină premier cu votul partidelor de dreapta. Așa că, partidul care-l va face premier pe Plahotniuc riscă să pățească la fel ca PPCD-ul după votul din 4 aprilie 2005.

În aceste condiții, sunt șanse mari ca Plahotniuc să se arunce în brațele comuniștilor. Și cum după alegeri trebuie să fie găsit un motiv plauzibil de a scăpa de marioneta Lupu, declarația de astăzi a lui Voronin practic i-a și pecetluit viitorul politic al tipului care are de vreo 5 ani aspirații de a deveni Președinte.

Indiferent de cum va arată viitoarea coaliție de guvernare, funcția care va conta cu adevărat este cea de Prim-ministru. Iar până acum, la această funcție, nu avem decât un singur potențial candidat - Vladimir Plahotniuc, care ne-a și demonstrat că este gata să recurgă la orice pentru a o obține.

Din păcate, viitorul Republicii Moldova, în acest moment, nu arată deloc bine. Mai sunt însă doar câteva zile până la alegeri, iar acum, pericolul adevărat nu-l reprezintă comuniștii, ci Plahotniuc. Comuniștii nu vor obține mai mult de 40 de mandate în viitorul parlament, iar obiectivul nostru, al tuturor, ar trebui să fie împiedicarea lui Plahotniuc de a avea mandatele necesare ce l-ar pune în postura de a putea juca la două capete.

Până duminică mai avem suficient timp să salvăm Moldova de la mafiotizare totală. Cum cei mai importanți oameni în stat, Filat și Ghimpu, nu au creat deloc impresia până acum că și-ar dori să lupte cu Plahotniuc, obiectivul acesta ne rămâne nouă, celor ce am răsturnat și comuniștii în anul 2009. Iar în acest sens, pentru duminică avem două obiective extrem de importante:

1. Să informăm pe toată lumea despre pericolul care este reprezentat de Plahotniuc și să ne asigurăm că nimeni nu va vota pentru partidul acestuia.

2. Să votăm pentru cei curajoși, de care suntem siguri că nu-i vor permite niciodată lui Plahotniuc să ajungă premier.

marți, 23 noiembrie 2010

Tănase și ”surpriza” de după 28 noiembrie

Nu cred că mai este nevoie de vreun argument pentru a demonstra că ziarul ”Timpul” a devenit țidula propagandistică a lui Plahotniuc. E de ajuns să deschideți paginile acestui ziar, ori să intrați pe site și veți vedea că din cotidian respectat, ”Timpul” s-a transformat într-un centru de presă al individului recent apărut pe locul numărul 2 în lista PD. Nu reușește tipul cu aspirații de premier să facă un pas, că ziarul condus cândva de Constantin Tănase îl și mediatizează.

Tănase și schimbarea bruscă de viziuni

Despre intențiile lui Tănase am scris încă din vara acestui an, când editorialistul a suferit o bruscă schimbare de identitate. Atunci, acesta a uitat de toate vechile sale principii și a început să-i idolatrizeze pe Lupu și Ghimpu și să-l defăimeze pe Filat. Apoi au urmat dezvăluirile mișcării ”Antimafie” în legătură cu Plahotniuc, iar virulența cu care i-a atacat Tănase pe membrii acestei mișcări nu cred că mai lasă loc de interpretări. În aceste condiții, n-a mirat pe nimeni plecarea lui Constantin Cheianu de la această țidulă propagandistică. Nu știu care a fost cauza plecării lui Cheianu, faptul că acesta și-a permis pe 13 august să-l critice pe Plahotniuc, ori că nu a mai putut să se murdărească scriind în paginile unui ziar care lustruiește imaginea mafiei din Moldova. Cert este că de la 22 octombrie, Constantin Cheianu nu mai scrie în țidula lui Plahotniuc, iar acest pas al dumnealui m-a făcut încă odată să nutresc un deosebit respect pentru persoana sa și să mă facă să cred că este unul dintre puțini ziariști din Moldova care mai au demnitate.

Talentat, dar rău intenționat

Bine, începusem să scriu că nu mai este nevoie de a demonstra adevărul, dar până la urmă, vrând-nevrând, am făcut-o. Și cred că acest lucru îi va mai tempera pe lătrătorii de pe forumuri care de fiecare dată nu uită să mă eticheteze în fel și chip.

Nu fac niciun secret din talentul lui Tănase. Acesta, alături de Cheianu, este probabil cel mai bun editorialist de la noi, de aia și foarte mulți ani Tănase a fost cel mai citit și apreciat gazetar din Moldova. Personal, îl citesc pe Tănase de cel puțin 8 ani și pot să mă laud că-l cunosc foarte bine. De asta și a fost foarte ușor sesizabilă brusca sa schimbare de viziune din această vară. Ușor sesizabilă și foarte dezamăgitoare, deoarece Tănase mi-a demonstrat încă odată că, pentru unii, banii sunt mai importanți decât demnitatea.

Toată ura și răutatea și-a demonstrat-o chiar în perioada de dinaintea referendumului, atunci când a început să-i sape groapa lui Filat și să-i pregătească terenul lui Lupu pentru funcția de Președinte. Căderea referendumului l-a făcut să fie un pic mai rațional, dar totuși a continuat să facă jocurile lui Plahotniuc, atacând înverșunat ”Antimafia” și băgându-l cu de-a sila pe fiul său în lista PLDM-ului. De fapt, doar lașitatea lui Filat l-a făcut pe Alexandru Tănase să fie prezent și acum pe locul 2 în lista PLDM-ului. Iar când spun lașitate, mă refer la frica de a fi atacat de Tănase senior în paginile ziarului.

Tănase și stratagema monstruoasă

Să știți că nu-mi face absolut nicio plăcere să scriu acest articol, o fac cu tristețe și amărăciune. Dar o fac pentru că sunt conștient de forța manipulatoare pe care o are acest Tănase și, mai ales, pentru că știu că după alegeri pregătește o stratagemă monstruoasă.

Dacă ați citit articolul de astăzi al lui Tănase, în care acesta din nou i-a atacat mișelește pe toți cei ce s-au legat de șeful său, Plahotniuc, ați văzut probabil că la final, acesta ne anunța că ne pregătește o mare surpriză pentru 29 noiembrie. Ei bine, din informațiile pe care le am, surpriza nu va fi chiar atât de surprinzătoare, pentru că va continua pe calea pe care a mers și până acum.

Ca să fiu mai clar, Tănase va continua să-i pregătească lui Plahotniuc terenul pentru ca acesta să devină Premier și o va face în cea mai nedemnă modalitate posibilă. Va reîncepe atacurile extrem de dure la adresa PLDM-ului, partid pe care-l va acuza că nu vrea să negocieze cu PD din cauza ”aroganței” lui Filat. Dacă Filat nu va ceda la presiunile inițiale, atunci Tănase junior va părăsi cu scandal PLDM-ul și-l va acuza pe Filat că dorește să facă alianță cu comuniștii. Totul se va face pentru a-l determina pe Filat să cedeze la șantajul care va veni din partea lui Plahotniuc și a celor din jurul său. Șantaj la care Filat a mai cedat odată, în august 2009, dar la care dacă va ceda și acum, atunci riscăm să ne îngropăm încă odată viitorul.

În aceste condiții, este imperativă nevoie ca în Parlament să mai existe cel puțin un partid care să mai atenueze din atacurile dure ce vor veni către PLDM. Dacă crede cineva că acest partid poate fi PL, atunci se înșeală amarnic. Tăcerea mișelească a lui Ghimpu de până acum a demonstrat destul de clar că acesta nu are niciun interes să lupte cu Plahotniuc. Este nevoie de un partid cu oameni curajoși, care să spună lucrurilor pe nume și să mai contrabalanseze puțin din lașitatea de care a dat dovadă Filat nu odată până acum.

Știu că și în urma acestui articol voi fi acuzat de toate relele din lume. De fapt, în ultimele două luni, s-au făcut presiuni la adresa mea mai mari ca niciodată. Însă, la fel ca și de când există acest blog, la fel ca și în aprilie 2009, iulie 2009 și de când lupt cu Plahotniuc, sunt sincer și lupt pentru viitorul acestei țări. Nu neapărat pentru viitorul meu, ci pentru viitorul acestei țări, pe care o iubesc mai mult decât orice în această lume.

Și credeți-mă, dragi cititori, situația de după 28 noiembrie este mult mai periculoasă decât cea din aprilie sau iulie 2009. Dacă până în iulie 2009 mafia era controlată de către politic, adică de către Voronin, atunci după 28 noiembrie riscăm ca mafia să conducă totul în această țară, inclusiv politica. Și mafia până acum a cumpărat aproape totul în această țară: partide, funcții, ziariști, suflete, orice își doresc ei.

Dacă nu exista acest pericol, nu o mai apucam pe calea luptei cu mafia. Cale care mi-a adus probleme de sănătate, amenințări cu moartea și răfuiala fizică, dar și denigrări asupra mea și asupra apropiaților mei.

luni, 22 noiembrie 2010

Plahotniuc a început persecutarea presei libere

De vreun an de zile tot se laudă guvernanții noștri că presa moldavă e mai liberă chiar și decât cea din Danemarca(țara care conform ”Reporters Sans Frontieres” are cea mai liberă presă din lume). Doar că, de la o vreme încoace, ceva e putred în Danemarca noastră.

De fapt, tot timpul a fost putred rău, doar că, în privința presei, cel puțin în ultimul an de zile, situația se mai așezase un pic. Din păcate, cel mai mare mogul de presă din Moldova, fostul traficant de ființe umane și hoț în lege în perioada comunistă, Vladimir Plahotniuc, are ceva împotriva libertății presei. Având subjugată cam 70% din presa din Moldova, individul cu aspirații de Premier a pus ochiul și pe instituțiile de presă care au mai rămas încă necontrolate de el.

Ieri, pe portalul informațional ”ȘtireaZilei” a apărut o poză cu secretara personală a lui Plahotniuc, Marian(A) Lupu. Aflându-se într-o criză de narcisism, cârpa politicii moldovenești, Marian Lupu, și-a tras o poză în fața oglinzii, poză care i-ar face invidioși și pe cei mai mari cocalari din lume. Cum, Lupu e tot cocalar? Asta voi ați spus-o, dragi cititori, nu eu!

Ei bine, după ce ”ȘtireaZilei” a publicat acea poză, probabil că Marian s-a supărat rău și i s-a plâns lui Plahotniuc. Iar Plahotniuc, criminal înveterat fiind, a rezolvat problema exact așa cum știe el mai bine… Adică le-a dat o lecție celor de la ”ȘtireaZilei”, le-a arătat el cine e șeful și a distrus site-ul. Cum, nu sunt dovezi că ar fi mâna lui Plahotniuc? Așa e, dragi cititori… Nu sunt dovezi. Cum nu sunt dovezi nici în cazul hotelurilor ”Codru” și ”Național”, în cazul ”Prime”, ”2Plus”, ”TV3”, ”Franzeluța” etc. Nu sunt dovezi! Cum să fie, dacă Chetraru și Zubco n-au dovedit nimic?

Ce vreau eu însă să scot în evidența și e lucru sigur, e că portalul ”ȘtireaZilei” e unul din favoritele mele, pe care îl vizitez aproape zilnic. Ei bine, într-un an și jumătate, de când există acest portal, nu a fost distrus niciodată, nici chiar în aprilie 2009. A fost însă nevoie să fie deranjat un pic Plahotniuc, că totul s-a ”aranjat”.

Dragi cititori, dacă acest individ a început de pe acum să distrugă presa care-i este incomodă, ce se va întâmpla oare atunci când va deveni Premier? Mi-e teamă că dacă va fi Plahotniuc Premier ne va fi dor de Voronin, pentru că liderul comuniștilor pare a fi mic copil pe lângă acesta.

Așa, și la final, tot despre presă și libertatea ei vreau să vorbesc. Vă amintiți de un gândăcel ce citea de pe prompter ”Mesagerul” în perioada comunistă. Ei bine, gândăcelul, parcă Vadim Stângaciu îi spune, pe când era la ”Mesager” citea de 5 ori pe ediție ”Omega” și de 3 ori ”Moldova Suverană”. Și nu se revolta pe atunci deloc gândăcelul. Între timp gândăcelul a ajuns la Publika, iar aici, cu casca-n ureche și cu Plahotniuc plătindu-i salariul, s-a revoltat rău și-a făcut hărțag în direct, dându-l afară pe Sergiu Mocanu din cadrul dezbaterilor electorale. Gândăcelul de la Moldova 1 s-a transformat în ditamai buburuza la Publika, dar tot o slugă penibilă a rămas.

Și, dragi cititori, dacă se vor îndesi textele pe blog în perioada următoare, să nu vă mirați. Voi scrie acum mai mult, cât mai am ocazia, pentru ca dacă devine Plahotniuc Premier, atunci cu siguranță nu prea mai sunt șanse să mai existe blogul meu. Va mai exista doar dacă emigrez prin America, ori Danemarca…

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Plahotniuc, bolnav după Putere

Ce mai poate fi de spus, dragi cititori?

De mai bine de 5 luni de zile trag alarma pe acest blog despre pericolul care vine din partea unui om bolnav, bolnav după putere… Și iată că, aseară, temerile mele s-au confirmat încă odată.

Tipul cu 10 clase, care a făcut contrabandă cu struguri și țigări în România, a traficat oameni în Turcia, iar pe vremea lui Voronin a devenit cel mai bogat individ din această țară, va fi deputat. Îl cheamă Vladimir Plahotniuc și a luat pe gratis de la stat cele mai importante hoteluri din Chișinău. Și-a tras televiziuni, benzinării, bănci, terenuri în capitală, toate furate de la stat.

Timp de 5 luni v-am tot adus dovezi, dar nu s-a luat absolut nicio măsură. Pentru că tipul ăsta controlează și Procuratura, și Justiția și CCCEC. Controlează cam tot în această țară, iar până la a controla absolut totul mai este un pas – să ajungă Prim-Ministru. Și, cel mai probabil, va ajunge. Chiar dacă Partidul Democrat, pe care-l controlează în proporție de 100%, nu va obține un rezultat foarte strălucit la alegeri, acest Plahotniuc are șanse să-și îndeplinească și ultimul său vis.

De ce? Pentru că pe lângă Partidul Plahotniuc, mai are vreo 40 de viitori deputați comuniști care sunt gata ca la orice semn al lui Voronin să-l susțină. Apoi, atât în lista PLDM-ului cât și în cea a PL-ului, și-a asigurat destui indivizi care-i sunt credincioși.

Plahotniuc a recunoscut nu o singură dată că a sponsorizat și va sponsoriza și campania comuniștilor. Cu siguranță PD-ul și PCRM-ul nu vor acumula destule mandate pentru a putea alege Președintele, dar vor avea destule pentru a vota noul guvern. Iar aceasta este și cartea pe care o va juca Plahotniuc. Toată viața a șantajat și a amenințat oameni, iar prin aceste tertipuri și-a asigurat uriașa avere. Nu cred că-l va împiedica nimic ca și funcția de Prim-Ministru să și-o atragă prin aceleași metode.

Până și în listă, Plahotniuc a intrat în cel mai pur criminal mod. La miezul nopții, într-o zi de vineri. Atunci când a doua zi nu apar ziarele, nu sunt programate talk-show-uri la televiziunile importante, iar presa care a mai rămas necumpărată de acest individ nu prea va avea ocazia să vorbească. A făcut-o cu doar o săptămână înainte de alegeri, pentru ca populația să nu mai poată fi informată până în ziua votului despre pericolul pe care-l poate aduce acest om.

Știu că nu sunt decât un ”amărât de blogger”, după cum mă etichetează cei pe care-i deranjează ceea ce scriu. Amărât însă cum sunt, am fost practic singurul care a tras alarma asupra a ceea ce se întâmpla după 7 aprilie 2009. Atunci, marea majoritate a lucrurilor pe care le-am spus, s-au confirmat. Acum ne lăudăm că trăim într-o țară liberă, că presa poate să spună ce vrea fără a fi amenințată de cineva. Ei bine, presă, demonstrează că ești a patra putere în stat și spune lucrurilor pe nume! Mai ai o săptămâna până la alegeri, informează despre pericolul care ne paște. Adevăratul pericol, nu comuniștii! Comuniștii nu mai au nicio șansă să revină la Putere. Acum, adevăratul pericol pentru Moldova este Partidul Plahotniuc și mafia dirijată de acesta. Informează, presă, dacă ești corectă și echidistantă!

În final, vreau să mă adresez și politicienilor pe care i-am adus la Putere în 2009. Domnule Filat, domnule Ghimpu, noi v-am dat Puterea în 2009. Atunci ați fost nevoiți să acceptați condițiile acestui criminal, care a lucrat prin intermediul lui Lupu. I-ați dat Banca Națională, SIS-ul, CCCEC-ul și Procuratura Generală. Acum ce veți face? Veți continua să faceți jocurile acestui individ ori veți da măcar odată dovadă de demnitate și curaj? Vă veți mulțumi cu fărâmiturile de la masa lui Plahotniuc ori veți pune piciorul în prag? Aveți șansa ca la 28 noiembrie să intrați în istorie. Veți proceda în continuare precum niște fricoși și veți fugi de ”reglări de conturi”, ori veți lupta cu mafia și pericolul decesului Moldovei?

Domnule Filat, domnule Ghimpu, dacă vă pasă de această țară măcar a zecea parte din cât spuneți, nu-i veți permite acestui criminal să preia Puterea totală în această țară. Iar pentru asta, trebuie să atenționați poporul și s-o faceți înainte de petrecerea alegerilor!

PS: Știu că adresările mele vă par naive. Dar așa sunt cei ce-și iubesc țara, niște naivi. Niște naivi care încă mai cred…

joi, 18 noiembrie 2010

Moldovenii și frica

”Să ieșiți la votare pe 28 și să votați cu AIE, că de nu, revin comuniștii și nu mai aveți viitor!”. Acesta este mesajul de bază prin care unele componente ale AIE ne îndeamnă să mergem la vot. Sigur, mai există și mesaje de umplutură, de genul zborurilor low-cost, nu știu câte sute de mii de locuri de muncă pentru tineri, continuarea schimbării, etc. Toate aceste mesaje trec însă pe lângă noi cu viteza luminii. Ele nu contează deloc. Noi mergem la vot și votăm din frică. Din frica de a nu reveni comuniștii.

Cam la fel se întâmplă și cu buna parte din electorat care nu votează cu AIE, ci cu comuniștii. Ei tot votează din frică. Frica lor este însă legată de cu totul alte lucruri. Lor le este frică de jandarmii români, de ”boambele electorale”, de ”fasșîstul Ghimpu”, ”contrabandistul Filat” etc.

Bine, printre electoratul ambelor părți se mai strecoară și câteva procente care nu votează din frică, ci din interes. Aceștia sunt o bună parte din membrii propriu-ziși de partid, din funcționarii care nu vor să-și piardă osul pe care-l rod, din tinerii care fac campanie pentru partide și cărora li s-a promis vreo funcție de secretară a nu știu cărui ministru ori funcționar. Lor li se mai alătură tot felul de oameni de afaceri, a căror interese, la fel, sunt legate de cei ce se află la Putere. Ei pompează bani serioși în campaniile partidelor care știu că le vor face jocurilor după ce ajung la Putere. Toți aceștia luați laolaltă reprezintă însă o mică parte dintre cei ce se prezintă la vot, maximum 10%.

Rămân alte 90% dintre votanți care sunt mânați la urnele de vot de teama ca cei pe care-i urăsc să nu care cumva să câștige alegerile. Iar atunci când aceștia, luați de griji, mai uită puțin de frică, pe loc sunt tratați cu electroșocuri gen ”Boamba de la Nemțeni”.

Zilele trecute, mai mulți analiști și editorialiști reputați de pe malurile Bâcului au scris despre un posibil ”7 aprilie”, repetat după alegerile din 28 noiembrie. Cu alte cuvinte, un fel de 30 noiembrie, ori, de ce nu, 1 decembrie? Primul care a aruncat piatra în lac a fost chiar Constantin Tănase, iar după el, încă vreo câțiva s-au apucat s-o caute.

Ca mesaj de mobilizare la vot și de înspăimântare a alegătorilor AIE-ști, este unul acceptabil. Doar că, nici aruncătorul pietrei și nici scufundătorii care s-au aruncat să o caute nu au ținut cont un singur lucru - cu cine să repete comuniștii scenariul ”7 aprilie”? Cu baba Paraschiva de la Cracănații de Sus și cu moș Gheorghe de la Hilișoaia? Ori cu cei două-trei sute de țipălăi agresivi ai lui Petrenco? Pentru a repeta un ”7 aprilie”, comuniștii au nevoie de câteva zeci de mii de oameni veniți să protesteze cu intenții nobile, plus vreo mie de provocatori comuniști, pușcăriași, alcoolici și drogați. Bun, niște pușcăriași și alcoolici găsești, că din ăștia a eliberat destui Voronin în 2008. Dar de unde îi ei pe cei 30 de mii de protestatari? Ori domnul Tănase crede că va veni baba Paraschiva la Chișinău și va striga slogane anti-Filat? Și-apoi, n-avem noi acum o poliție foarte bine pregătită, SIS,armată, ”Fulger”? Că doar nu ne-a spus domnul Tănase timp de un an de zile că aceste instituții ”sunt altfel” de la revenirea la Putere a AIE? Că mișună profesionalismul pe acolo și că dreptatea e sloganul după care se conduc.

Nu, dragi editorialiști, analiști și cum vă mai autointitulați voi. Un nou ”7 aprilie” nu este posibil după alegerile din 28 noiembrie. Nu este posibil să-l facă nici votanții Alianței, și cu atât mai puțin cei ai comuniștilor. Alegătorii Alianței nu vor mai ieși degrabă în stradă pentru că și-au dat seama că ”7 aprilie” nu prea a fost ce s-a crezut a fi. Iar comuniștii nu sunt în stare de o asemenea manifestație, deoarece revoltele nu au fost făcute nicăieri în lume de babe și moșnegi.

Acuma să nu mă înțeleagă cineva greșit și să creadă că eu îndemn lumea să nu iasă la vot. Nu! Eu voi ieși la vot și sunt sigur că la fel vor face toți cei ce vizitează acest blog. În marea lor parte, sunt oameni inteligenți și responsabili. Că printre ei se mai strecoară și tot felul de lichele plătite pentru a-mi face inimă rea, sunt de acord. Dar și ăștia vor ieși la vot, pentru a vota pentru cei care-i plătesc.

Vreau însă să-i îndemn pe toți să voteze fără frica. Fără frica revenirii comuniștilor, fără frica zilei de mâine și fără frica de a-și da votul pentru un partid care, după cum spun analiștii, nu are șanse să treacă. Sunt sigur că toți cei ce vor vota fără frică, nu vor regreta niciodată alegerea făcută la 28 noiembrie.

miercuri, 17 noiembrie 2010

Ghimpu nu-i va mai slugări pe cei ce votează comuniștii

Fără titluDupă ce ieri s-a umplut de ridicol la MAI, iar astăzi a zburat cu elicopterul pentru a-și mai putea trage un pic răsuflarea aproape blocată după vederea rezultatelor BOP-ului, Președintele Mihai Ghimpu a mai ieșit cu o declarație care pe mine m-a mirat un pic.

Ei bine, Domnia Sa, imediat ce a pus piciorul pe pământ în urma survolării Moldovei cu elicopterul, a declarat că ”nu mai vrea să fie sluga celor ce votează comuniștii”. Bine, eu înțeleg că domnul Ghimpu era foarte frustrat din cauza că, foarte posibil, face ultima sa călătorie cu elicopterul prezidențial, dar tot nu pot să înțeleg nici într-un fel declarația dumnealui. Cum adică să nu mai fie sluga celor ce votează comuniștii?

Oare la ce s-o fi referit domnul Președinte? Poate el, din funcția de Președinte, se consideră a fi sluga poporului și nu mai vrea să-i slugărească pe cei 30% ce votează cu comuniștii? Ori o fi aflat că Plahotniuc și Lupu se pregătesc, după alegeri, să facă alianță cu comuniștii și nu mai vrea să fie sluga celor doi? Bine, mai mult sluga lui Plahotniuc… Că doar PL are acum sediu de lux, TVR1 s-a întors în casele oamenilor, benzinăriile domnului Ghimpu sunt asigurate cu combustibile de ”cine trebuie”.

Eu cred totuși că cele câteva ore de zbor deasupra Codrilor Moldovei l-au făcut pe domnul Ghimpu să-și amintească de idealurile din tinerețe. Idealuri pe care le avea până a pune mâna pe Putere și a se lăsa îmbătat de ea.

Da, domnule Ghimpu, sunt total de acord cu Domnia Voastră! Nu-i mai slugăriți dom’le pe cei ce votează comuniștii. Lăsați că membrii PL s-or mulțumi și cu un sediu mai puțin luxos, pentru benzinării s-o găsi un alt furnizor, iar cu TVR-ul vom face dreptate noi până la urmă. Iar când spun ”noi”, mă refer la popor, desigur.

Vedeți că după 28 noiembrie  sunt șanse destul de mari ca alături de PLDM să vă apropiați de o majoritate simplă. Iar de data asta, vă veți afla în postura ca cei pe care nu mai vreți să-i slugăriți să fie nevoiți să vă voteze pe dumneavoastră. Iar de n-or vrea, nu uitați că mai există alternative și în altă parte. Domnule Ghimpu, redeveniți cel ce erați înainte de a fi Președinte, puneți piciorul în prag și nu-i mai slugăriți.

marți, 16 noiembrie 2010

Plahotniuc și Lupu în discuții aprinse la Nobil Club

- Marian Ilici, eu te-am făcut, eu te mântui!!! Ți-i clar sau nu!?

Cu câteva zeci de minute înainte:

- Noroc Vlad!

- Marian Ilici, ce cauți tu aici, a? Eu ți-am zis că la Nobil Club până după alegeri nu mai calci? În teritoriu după voturi! La Nobil Club vii numai după victoria de la alegeri! Eu ce, nu m-am făcut destul de clar?

- Vlad da, mă scuzi, Vlad! Eu înțeleg, eu toată ziua fac doi metri de bulbuci prin sate. Da’ înțelegi, Vlad, ”variantu” ista cu tine pe liste nu e chiar bun. Și așa din cauza lu’ Mocanu și dracii ceia ai lui pierdem tot. Vlad, tu înțelegi că dacă intri pe listă riscăm nici 10% să nu luăm?

- Marian Ilici, băi eu ce de degeaba am ieșit la Prime cu ”padrugele” care să ofteze și cu umflatu’ cela de Scobioală? Băi, tu ce nu ai văzut ce imagine eu acolo mi-am făcut? Nu reușea umflatu’ să dea întrebarea că eu și veneam cu răspunsul. De cărți am zis tot. Am zis băi că am citit cei mai mari scriitori, pe Creangă pe aista, băi…cum îi zice???

- Tolstoi, Vlad, Tolstoi!

- Da băi, am zis că l-am citit pe Tolstolob, pe… Pe toți băi am zis că i-am citit! Pe toți. Și tu băi înțelegi că în lumea asta îs vreo 50 de scriitori tocmai? Și eu pe toți 50 i-am citit! Așa am zis la Prime, pe Creangă, pe aista… Tolstolob! Pe toți.

- Ei, Vlad, care 50 de scriitori? 50 de milioane poate?

- Băi Marian, ia să te duci tu la Voronin să-i zici că-s așa de mulți scriitori în lume… Ce, eu nu știu că-s 50? Am zis că-s 50, 50 să fie! Clar, Marian? Dacă ceva vorbesc cu Chetratru și iau toate librăriile din Moldova. Și nu dăm voie să fie publicați mai mult de 50 de scriitori. Băi, eu cel mai mult în Moldova am citit! Să fie clar. Creangă, Tolstolob, pe toți!!!

- Da Vlad, da! Pe toți!

- Băi Marian, tu băi te-ai uitat la Prime? Băi, eu mai bine și ca Obama am apărut la Prime. Toți băteau din palme, toți oftau. Băi, eu ce degeaba am învățat pe de rost tot ce mi-a zis Gușă, ca să ies la Publika? Clar, oleacă m-am încurcat la început, că se stricase prompterul. Da’ după asta o făcut scandal Gușă și de frică Serghei Fiodorovici a pus 5 promptere de pe care să citesc răspunsurile. Tu ai văzut ce imagine bună eu la Publika am avut?

- Da Vlad, dar nu uita de Mocanu, de Țopa?

- Dumnezăii măsii! Marian, băi eu de câte ori ți-am zis să nu pronunți numele lu’… Băi nici nu știu cum să le zic. Da’ la Nobil Club nimeni nu le pronunță numele! E clar? Băi tu dacă mai ”porșăști” odată eu îl pun pe Dima Președinte. Da'’ nu pe Dima, că e ”skolzkii”, îl pun pe Andrian.

- Da Vlad, iertare! Numai nu-l pune pe Diacov, că o sa te vândă lui Filat. Da’ pe Andrian măcar trimite-l să învețe vreo limbă străină că ne face de râs la Internaționala Socialistă.

- Limbă, limbă… Eu nu știu nicio limbă și tot îs cel mai deștept din Moldova. Ce folos că tu știi vreo 3, dar nimic bun din tine nu iese?

- Cum Vlad, parcă la Prime ai zis că știi 3 limbi?

- Dumnezăii măsii! Eu ce nu știu ce am zis la Prime?

- Da Vlad, iertare! Iertare, Vlad!

- Auzi tu? Te duci la Dima, că el tot n-are voie la Nobil Club până după alegeri. Deci, te duci la Dima, faceți hârțoagele și mă puneți locul 2 în listă! Clar?

- Vlad, te rog frumos! Eu oricum te fac Prim-Ministru. Îi zic lu’ Filat: ”Ori îl pui pe Plahotniuc șef de guvern ori mă duc la Voronin”. Și n-o să aibă ce să facă. Că Filat e fricos, o să cedeze repede! Dar să luăm măcar 10%, înțelegi Vlad?

- Băi Mariane… Băi eu vorbesc turcește? Tu ce, nu înțelegi că eu vreau locul 2 în listă? Băi, cine ți-o dat partid anul trecut? Cine era cât pe ce să te facă Președinte? Cine ți-o finanțat campaniile?

- Tu Vlad, tu, dar…

- Niciun fel de dar!!! Băi, eu degeaba blea i-am dat lu’ Urecheanu două milioane pentru Procuratură? Băi, eu degeaba am cerut de la Chetraru să scurgă bani de la magazine, să am cu ce ridica 7 case pentru sinistrați? Băi, eu degeaba am întors TVR1? Băi, eu mâine pun TNT în locul lui TVR1! Băi tu înțelegi? Băi eu fac ce vreau băi, îmi bag… în țara asta!!! Băi, eu vreau Prim-Ministru! Să-i arăt eu lui Filat!!!

- Vlad…

- Niciun fel de Vlad, cu domnu’ Plahotniuc de azi înainte mi te adresezi, e clar? Cât mai trebuie pentru cumpărat sămânță de pătrunjel, mărar și morcov? Dacă nu ajunge, cumpărați blea cartofi,  făină, caloși, tot cumpărați. Dați săpun, detergent, dați băi ce vreți! Dacă n-ajung banii dați până acum, îl chem pe Chetraru și-i spun să-și vândă casa, pe Colenco, pe toți! Chetraru nu mai vrea să amenințe alimentarele, zice că se teme de Filat. Zubco nu mai vrea să fabrice dosare, bani nu mai vin! Să-și vândă blea toți casele dacă nu-s în stare să fure. I-am pus pe pămpălăi în funcții, dar ei fac pe ei de frică.  Și de toate îs vinovați Țopa și Mocanu. Dracu m-o pus să le iau acțiunile… Marian, facem așa: îl scoatem pe Lazăr din listă și mă pui pe mine în loc. Las că pe Lazăr îl punem Ministru al Economiei mai departe.

- Vlad…pardon, domnu’ Plahotniuc, cum cu 8% și Prim-Ministru și Ministru al Economiei? Cum e posibil așa ceva? Filat nu o să vrea!

- Marian!!!! Băi eu cu 8% iau tot ce vreau băi. Eu amu’ îl sun pe Olejka și facem alianță cu comuniștii. Pe tine te pun Președinte, eu Prim-Ministru, pe vojdi îl facem speaker… Le arăt eu!!! Zi număru’ lu Olejka, că nu mă pricep în căcatu’ ista de telefon deloc.

- Vlad, de unde, tu n-ai văzut BOP-ul? Cu comuniștii împreună de abia dacă ajungem la 54 de mandate. Care Președinte!?

- Cum blea? Parcă Jigău făcuse sondaj și noi cu Olejka făceam ce vroiam. N-ai putut să-l trimiți pe Barbăroșie la mine? Îi dădeam cât vroia. Ceream de la Chetraru și-i dădeam.

- Ce folos?

- Folos, nefolos, ia picioarele pe spinare și la întâlniri cu alegătorii! Acum!

- Vlad, e ora 11 noaptea…

- Bun, amu’ îl iei pe Dima și mă puneți pe listă, pe locul 2. Vreau să fiu sigur că devin deputat. Mă tem că or să mă vândă toți după alegeri și-mi iau Nobil Clubul. Da’ așa, cu imunitate nu-mi iau ei nimic. Găsește un băiat de pus în locul lui Zubco, că aista nu-i bun de nimic. Face pe el de frică. Vorbește cu Gurbulea, că-l punem pe el dacă ceva. Ori pe Papuc. Le arăt eu… Dumnezăii măsii! 

- Eh, Vlad, tare mă tem eu că o să luăm sub 10%…

 

(Acesta este un pamflet și trebuie luat ca atare. Orice asemănare cu personajele din viața reală este pur întâmplătoare Complice)

vineri, 12 noiembrie 2010

Mesaj adresat lingăilor profesioniști și șefului acestora

După cum și mă așteptam, articolele mele recente nu a rămas fără ecouri, doar că, de această dată, locul înjurăturilor și amenințărilor a fost luat de tot felul de mesaje defăimătoare și denigratoare apărute pe forumuri și chiar în unul din articolele celui mai mare editorialist de pe malurile Bâcului, cel ce de la o vreme nu mai lustruiește lucioșii pantofi ai lui Filat, schimbându-i cu și mai strălucitoarele cizme ale lui Plahotniuc.

Nu vreau însă să mă opresc la acest ”mare editorialist”, care fără rușine a schimbat verdele lui Filat cu albastrul lui Lupu și azuriul lui Ghimpu și care pozează în continuare în cea mai virgină creatură jurnalistică de pe tărâmuri moldave. Ba care chiar fără rușine încearcă să dea lecții de deontologie și echidistanță. El, care de-a lungul timpului a sărit din barcă-n barcă, ascunzându-se sub falsa imagine de mare patriot. Dumnezeu cu el și cu toată gașca de lachei care latră pe forumuri și mă denigrează!

Ei bine, acești lingăi de profesie încearcă să-mi lipească etichetele care tocmai pe ei îi caracterizează. Îi apucă damblaua când văd că există voci care fără frică și complexe pot să spună ce gândesc, și o fac într-un fel care are o rezonanță mult mai mare decât murdăriile pe care le varsă ei.

Iar reproșurile cu care vin la adresa mea sunt de-a dreptul ridicole, etichetându-mă ba drept om al lui Filat, ba al lui Tkaciuk, al Moscovei, iar mai nou, al lui Mocanu și Țopa.

Primele etichete nici măcar nu merită a fi comentate, deoarece cele legate de Tkaciuk sau Moscova sunt de-a dreptul ridicole, iar cele legate de Filat nu au nici ele niciun raționament, de vreme ce PLDM-ul este unul dintre ”favoriții” mei la critice.

Bine, atunci când vine vorba de mișcarea ”Antimafie” și Mocanu și Țopa, poate că sunt un pic expus, deoarece recunosc, în ultimul timp am publicat mai multe materiale care au coincis oarecum cu viziunile  acestei mișcări politice. Ce uită însă lingăii de profesie, sau se fac că uită, e că eu am scris de Plahotniuc încă înainte de a ieși Mocanu cu acuzații la adresa acestuia. Apoi, acești lachei ai lui Plahotniuc mai vin cu un reproș, precum că această mișcare ”Antimafie” nu ar fi decât o reglare de conturi între Țopa și Plahotniuc. Ceea ce eu niciodată nu am confirmat și nici măcar nu am infirmat. Da, să fie reglare de conturi. Dar de vreme ce acești reglatori de conturi vin cu atâtea informații care se dovedesc a fi veridice, atunci pe mine chiar nu mă deranjează problemele lor. A zis ”Antimafia” că Plahotniuc a privatizat ilegal Codru, s-a dovedit a fi așa. Tot ei au afirmat că PD-ul e jucăria aceluiași Plahotniuc, că Procuratura, CCCEC-ul, instanțele economice și o pleiadă de judecători îi sunt credincioși acestui individ, iar toate aceste lucruri s-au dovedit.

Ei bine, în loc ca cei ce se ocupă de denigrarea mea să-și pună niște întrebări despre funcționalitatea acestui stat și cine îl controlează, ei nu fac decât să-i cânte osanale lui Plahotniuc. Păi ce să fac eu, să mă raliez acestor lingăi de profesie și să nu iau atitudine asupra acestor lucruri? Nu, nu voi face acest lucru niciodată, pentru că nu stă în natura mea, iar Dumnezeu m-a dat pe pământ drept un rebel și un om care iubește dreptatea.

Și știți care sunt singurele argumente ale lingăilor de profesie ai lui Plahotniuc? Că, vezi Doamne, Țopa și Mocanu încearcă să înlocuiască mafia lui Plahotniuc pe o mafie a lor. Păi dacă acest lucru se va întâmpla, atunci se va realiza tot din cauza lor, a așa-zișilor mari jurnaliști, editorialiști și analiști, care nu se dovedesc a fi decât niște lingăi profesioniști. Pentru că ei vor fi primii care se vor lepăda de Plahotniuc și vor începe să le lustruiască pantofii lui Țopa sau Mocanu.

Repet, pe mine în acest moment, nu mă interesează nici trecutul lui Țopa și nici cel al lui Mocanu. Este foarte probabil ca și Țopa să fi făcut bani pe aceeași cale ca și Plahotniuc, precum este adevărat și faptul că Mocanu nu are un trecut de care să fii tocmai mândru. Totuși, dacă Țopa ar fi făcut măcar o zecime din ilegalitățile lui Plahotniuc, atunci mă îndoiesc că Zubco și Chetraru nu l-ar fi băgat de mult la dubă. Ce au făcut în schimb Zubco și Chetraru? Le-au instrumentat niște dosare ridicole, apărute imediat după ce aceștia au ieșit cu acuzații la adresa lui Plahotniuc. Iar de Mocanu, să nu uităm că acest om a făcut pușcărie din ordinul lui Voronin și mă îndoiesc că ar mai fi ajuns vreodată acolo dacă nu ar fi fost un om cât de cât demn. Pentru că Voronin nu a băgat niciodată la pușcărie un mafiot sau un lingău.

Pe mine nu mă interesează nici măcar dacă mișcarea ”Antimafie” va ajunge sau nu în parlament. Pe mine mă interesează, în schimb, ca acest popor să nu mai fie pe post de cobai ai lui Plahotniuc. Eu nu vreau să văd cum acest individ își bate joc de concetățenii mei. Cum acest individ, prin intermediul comuniștilor, mi-a trimis părinții la munci peste hotare. Ca acum, același Plahotniuc, să pozeze în mare filantrop și să se afle în cârdășie cu unele partide constituente ale AIE. Nu vreau să trăiesc într-o țară condusă de Plahotniuc, din care, la un moment dat, să-mi iau lumea-n cap și să nu mă mai întorc niciodată.

Da, eu sunt un tânăr care abia de a împlinit 22 de ani, un ”amărât de blogger”, pe care ei îl denigrează și îl atacă în ultimul hal. Și, Plahotniuc, știu că ți se aduce la cunoștință tot ce se scrie pe acest amărât de blog. Ei bine, află cu nu totul se cumpără și se vinde în această țară! Și chiar dacă am condiții de trai mult mai modeste decât cei pe care îi plătești tu ca să mă denigreze, chiar dacă acele atacuri mă afectează foarte mult, niciodată nu voi ceda la presiunile pe care le faci în adresa mea. Sunt și oameni demni în această țară, iar acești oameni sunt mulți dintre cititorii mei. Ei bine, susținerea și aprecierile acestor oameni sunt lucrurile care contează cu adevărat pentru mine.

miercuri, 10 noiembrie 2010

Ghimpu și Plahotniuc, prieteni pentru TVR1

Înainte de a citi acest articol vă rog să aruncați o privire și pe ”Ghimpu , un Președinte de țară milog”.

Acuma, după ce ați citit acest material, vreau să vă spun că în urma publicării lui, în Moldova anului 2010, cea democratică și liberă, am primit amenințări cu moartea și răfuiala fizică  chiar mai multe decât în aprilie 2009, când m-am expus infinit mai mult. Ei bine, mardeiașii forumiști ai celui mai ”cinstit și corect” politician de pe meleaguri moldave, Mihai Ghimpu, m-au înjurat atunci în ultimul hal, m-au făcut omul Moscovei și chiar am fost amenințat cu moartea. Și de ce, dragi cititori, pentru că am scris adevărul pur?

Uitați că azi, ”Mesia de Moldova” Vladimir Plahotniuc, a confirmat toate cele spuse în acel material. S-a milogit cel mai ”corect și cinstit” politician de pe meleaguri moldave la Plahotniuc, ca acesta să întoarcă TVR1 și ”Mesia de Moldova” a făcut-o! A pocnit odată din degete Plahotniuc și Moldova cu TVR1 s-a făcut!

Și-a făcut-o-n plină campanie electorală. Atunci când arde buza mai tare. Și nu luase încă bine Gorincioi decizia la CCA, că activiștii PL se și lăudau deja pe la întâlnirile cu alegătorii că ei au reîntors TVR-ul.

Și știți de ce-mi amintește isprava de azi a lui Plahotniuc? De perioada comunistă. Atunci când Voronin, e drept că într-o modalitate mai demnă decât cea a lui Ghimpu, îi cerea lui Plahotniuc să repare vreo biserică, iar aceasta pe loc se și realiza. Azi PL-iștii umblă și se laudă că ei au întors TVR-ul, ieri Voronin se fălea că el repară bisericile, dar de fapt, toate astea le făcea Plahotniuc, că așa vroiau mușchii lui.

Și cum nu putea să rămână  PLDM-ul fără să-și aroge ceva merite, hop a apărut cu declarații și cel mai tare justițiar de pe tărâmuri moldave, în persoana Ministrului Justiției, Alexandru Tănase. S-a lăudat și ăsta că iată datorită bunăvoinței lui Plahotniuc Moldova va scăpa de un dosar pierdut la CEDO. Și cum să nu se laude Tănase, de vreme ce asta e singura sa ”reușită” în decurs de mai bine de un an de mandat?

Probabil dacă într-o țară din vest s-ar întâmpla asemenea lucruri, cetățenii ar lua-o drept o glumă proastă. Pentru că omul numărul 1 în stat, în persoana Președintelui, și Ministrul Justiției aplaudă efervescent un furt de proporții din vistieria statului. În loc Plahotniuc să dea socoteala pentru că a furat TVR-ul cu 3 ani în urmă, lui i se aduc plecăciuni din partea Președintelui și a Ministrului Justiției pentru că i s-a făcut milă și-l întoarce.  În ce țară fraților trăim noi, dacă tocmai cei ce trebuie să-l bage la dubă pe acest hoț se roagă de el poate i se face milă și le face vreun favor?

Cu siguranță într-o țară din care-ți vine să-ți iei lumea-n cap și să nu te mai întorci niciodată înapoi. Eu azi așa am simțit, să plec naibii și să nu mai asist la aceste porcării. M-am săturat să fiu umilit și înjosit. Pentru că suntem umiliți, cu toții! Acest individ se joacă precum cu niște cobai cu noi. Vrea el, ne ia TVR-ul, vrea el, ni-l întoarce. Iar Ghimpu și Tănase, pe care noi i-am adus la Putere, aprobă prin aplauze furtunoase această umilință la care ne supune Plahotniuc.

Și dacă la 28 noiembrie revin comuniștii la Putere, atunci Plahotniuc decide să transmită în locul lui TVR1 nu știu ce canal de prin Rusia. Și tot așa, pentru că frecvența TVR1 nu a revenit statului, ci a rămas în posesia lui Plahotniuc. El doar a decis să transmită prin intermediul acesteia TVR1. Dacă vrea, mâine decide să transmită TNT-ul, poate chiar și Al Jazeera.

PS: Știu că în urma acestui articol mardeiașii forumiști ai lui Ghimpu iar vor începe cu înjurăturile și amenințările. Să o facă. Pentru că acestor indivizi nu le place demnitatea, ei știu să doar să lustruiască pantofii șefului.

marți, 9 noiembrie 2010

Cine totuși face jocurile comuniștilor?

Astăzi, un  editorialist reputat de pe malurile Bâcului, ne îndemna să lăsăm baltă subiectul mafiei și să ne aranjăm cu toții ca la paradă și să ”luptăm cu comuniștii”, iar pe cei din AIE să-i apărăm până la ultima picătură de sânge. Mă gândesc că, având o vârstă respectabilă, domnul editorialist, crescut în vremea colectivizării sovietice, în continuare o fi adeptul zicalei ”toți pentru unul și unul pentru toți”. Iar dacă unul nu gândește ca toți, atunci pe loc poate fi catalogat drept om ce face jocul comuniștilor sau a mai nu știu cui. Dacă mai luăm în considerare și faptul că articolul a fost scris chiar în preajma zilei de 7 noiembrie, zi în care, în tinerețea domnului editorialist, tot poporul proletar striga ”Trăiască Lenin!”, atunci chiar mă tem că articolul a fost scris sub  melancolia trecutului. Doar că, în loc de ”Trăiască Lenin! Ura!!! Ura!!! Ura!!!”, mult stimabilul analist ne îndeamnă să strigăm ”Trăiască AIE!”.

Reputatul nostru analist uită însă că nu ne mai aflăm în anii 90, atunci când presa, încă profund afectată de evenimente gen 7  noiembrie, speriată peste noapte de libertatea care dădu peste ei, a început din nou să strige, doar că de data asta, locul lui Lenin a fost luat ba de Snegur, ba de Lucinschi. Suntem în 2010, între timp au mai crescut generații care n-au strigat în viața lor lozinci care-l proslăveau pe ”Părintele bolșevismului” și ”Falnica Țară a Sovietelor”. Iar noile generații, chiar dacă au scandat vreodată ceva, atunci lozincile lor diferă total de cele de dinainte de 89 și cereau ”Libertate!” ori ”Jos Comuniștii!”. Și nu vreau să dau vina pe domnul editorialist. Dumnealui nu e vinovat, ci istoria, care l-a format așa cum este astăzi, adică să strige întotdeauna în favoarea cuiva. Din păcate, de ceea ce-ți intră sub piele în tinerețe, nu scapi toată viața.

Dar să revenim la conținutul editorialului de astăzi al analistului nostru. Ei bine, prin intermediul acestuia, încearcă să se inoculeze ideea că cei ce luptă cu mafia fac jocurile comuniștilor. În același timp domnul editorialist se contrazice rău însă, deoarece spune că mafia însăși este egală cu comunismul. Iar dacă facem un simplu exercițiu logic asupra a ce spune domnul editorialist, atunci rezultă că mafia = comunism, însă cei ce luptă cu mafia fac jocurile comuniștilor. Ia necaz! Ori n-am înțeles eu ceva, ori domnul editorialist s-a încurcat în idei.

Ok, dar să trecem peste această încurcătură și să facem o mică incursiune în anii 90. Perioadă în care la putere cică erau forțe democratice. Ei bine, tocmai atunci s-au ”format” mafioții de azi. Iar felul în care ei, domnii editorialiști, se îmbulzeau care mai de care să strige ”Trăiască Lucinschi!”, ori ”Trăiască Snegur”, a și depins revenirea comuniștilor la Putere, din 2001. Poate dacă atunci, domnii editorialiști nu se înghesuiau prea tare să lustruiască pantofi și atrăgeau atenția la gafele impardonabile pe care le-au făcut și Snegur și Lucinschi, nu ne mai pomeneam noi să fim ultimul stat comunist din Europa, dar și cel mai sărac de pe ”Bătrânul Continent”.  

A, că 8 ani de zile domnii editorialiști au fost o ”Redută Anticomunistă”… E și acest lucru un pic sub semnul întrebării, deoarece dacă erau o redută atât de puternică scăpam de comuniști încă din 2005, nu așteptam să crească generația născută în 90 pentru a face ”Revoluția din 7 aprilie”. Și… Bingo! Am ajuns exact acolo unde îmi doream, adică la generația care a făcut ”Revoluția din 7 aprilie”. De ce au făcut acei tineri revoluția? Pentru că sunt anticomuniști? Da, dar înainte de a fi anticomuniști, acei tineri au făcut revoluția pentru că s-au săturat să trăiască în teroare, pentru că nu au vrut să plece din țară și să se umilească, pentru că și-au dorit o viața demnă la ei acasă etc. Și revoluția s-a făcut în primul rând pentru acest lucru: lipsa unui viitor. Și indiferent dacă la Putere ar fi fost Voronin, Lucinschi, Snegur ori X-ulescu, iar condițiile de trai erau aceleași, revoluția ar fi avut loc.

Noi, dragă domnule editorialist, am lupta cu sistemul! Noi, ne săturasem să fim batjocoriți de poliție, voiam să nu mai fim urmăriți de SIS, nu ne mai vedeam viitorul în această țară. Noi, dragă domnule editorialist, am făcut revoluția! Și noi, dragă domnule editorialist, am mers în luna iulie prin toate satele Moldovei și-am promis schimbarea. Ne-am pus obrazul pentru actualele partide ale AIE.

Și ce-am primit în schimb, dragă domnul editorialist? Pe Zubco în locul lui Gurbulea? Pe Catan în locul lui Papuc? Pe Mihai în locul lui Reșetnikov? Pe Tănase în locul lui Pârlog? Dar subalternii acestora, s-a schimbat vreunul?  Cine, domnule editorialist ne-a bătut în aprilie? Cine, domnule editorialist controlează Procuratura, CCCEC-ul, SIS-ul? Cine în continuare privatizează hoteluri, obține frecvențe de televiziune, televiziuni, terenuri, bănci și tot ce își dorește? Cine, domnule editorialist, îl protejează pe Voronin și pe fiul acestuia? Nu Zubco, nu Chetraru, nu Mihai? Da domnule editorialist! Aceștia îl protejează pe Voronin. Aceștia îi protejează pe toți cei ce au făcut fărădelegi în vremea comunismului. Prin intermediul acestora, domnule editorialist, conduc țara acum cei care condus-o și în perioada comuniștilor. Domnule editorialist, dacă Procuratura, CCCEC-ul, SIS-ul și celelalte instituții ar fi funcționat, atunci demult Voronin era izolat politic, iar astăzi comuniștii nu mai reprezentau un pericol. Cine controlează aceste instituții? Bingo, domnule editorialist! Le controlează Plahotniuc!

Deci, domnule editorialist, cum naiba fac eu jocurile comuniștilor, de vreme ce lupt împotriva lui Plahotniuc? Cum naiba, domnule editorialist, fac eu jocurile comuniștilor dacă cer demisia lui Zubco, iar Zubco e cel ce-l protejează pe Voronin. Cum naiba, dragă domnule editorialist, fac eu jocurile comuniștilor, dacă arăt casele de zeci de milioane de euro pe care le dețin niște funcționari ce primesc salarii de 3 mii de lei?

Domnule editorialist, analist, jurnalist și ce mai sunteți, cine face totuși jocurile comuniștilor? Cei ce luptă cu sistemul și care vor să scape odată și pentru totdeauna de creatura monstruoasă construită încă înainte de a veni Voronin la Putere? Ori cei ce ascunși sub ”lupta împotriva comunismului” țipă în gura mare ”Trăiască AIE!”. Nu, domnule editorialist, ați mai strigat și ”Trăiască Lucinschi!” și-am ajuns unde suntem. Noi nu vom striga ”trăiască AIE!” atâta timp cât în ea se vor regăsi elemente constituente ale mafiei. Da, să trăiască AIE, dar fără mafie, domnule editorialist. Fără Lupu, fără Plahotnic – deci fără Voronin!

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Filat vs Lupu, dezbaterea așteptată de toți

M-a amuzat copios ”rățoiala” politică de astăzi a lui Vlad Filat, în adresa liderului comunist, Vladimir Voronin. Sigur, din punct de vedere al imaginii, pasul lui Filat a fost unul foarte bun, deoarece prin această provocare la duel a încercat să dea de înțeles că e liderul actualei Puteri și principalul adversar al comuniștilor. Și chiar dacă este așa, Filat plasându-se pe locul 2 în topul popularității politicienilor, în spatele lui Voronin, pasul pe care l-a făcut liderul PLDM astăzi nu este unul cu mult mai curajos decât refuzul lui Voronin.

Spun asta pentru că Filat știa sigur că Voronin îi va refuza propunerea. Motive sunt foarte multe. În primul rând, pentru că Voronin în ultimii ani nu a participat nici la o dezbatere cu alți politicieni, iar dacă nu a făcut-o atunci când era mai tânăr și în putere, era greu de crezut că putea să-și permită o asemenea aventură acum, când e bătrân și bolnav. Apoi, liderul comunist știe că ar ieși șifonat rău de pe urma unui asemenea duel și că o dezbatere publică împotriva lui Filat nu i-ar aduce nimic de câștigat, ba din contra. În aceste condiții, gestul lui Filat a semănat cu cel al copilului care zădără câinele bătrân și fără colți, care abia o mai duce de azi pe mâine.

Filat probabil că acum își serbează micul succes venit de pe urmă refuzului lui Voronin, pe care liderul PLDM l-a catalogat drept unul laș. Da, gestul lui Voronin este laș, dar după cum am mai spus, previzibil. Așa că premierul ar face bine să nu se-mbete cu apă rece

Interesant e că Filat, după ce a fost refuzat de Voronin, a declarat că totuși îl va aștepta la 26 noiembrie în locul stabilit. Cum Voronin cu siguranță nu se va prezentă, iar Filat a plătit deja banii pentru închirierea sălii, ar fi bine totuși ca o dezbatere să existe. Iar în calitate de adversar să fie Marian Lupu.

Sunt sigur că o asemenea dezbatere ar trezi un interes extraordinar publicului larg și ar mai dezmorți un pic o campanie electorală mai anostă ca niciodată. Mai ales că, în ultimul timp, Lupu îl atacă pe Filat pe unde nimerește, fără ca liderul PLDM să aibă o ripostă clară.

De ce oare, dacă Lupu are ceva să-i zică lui Filat, să nu intră pe fir și să-i ia locul lui Voronin în dezbatere?  Are oare destul sânge-n instalație Marian Ilici pentru a face un asemenea pas? Mă-ndoiesc, deoarece el se simte mai bine atunci când bârfește pe la spate, la întâlnirile cu alegătorii de prin nu știu ce sate.

Oricum, mingea e acum în terenul lui Lupu, să vedem dacă va intra în joc, ori va fugi mișelește de dispută.

miercuri, 3 noiembrie 2010

Moldova, țara în care hoții sunt funcționari de stat


Înainte de a citi articolul vă rog să ascultați piesa de mai sus.

Am plasat această ”Odă CCCEC”, precum a intitulat-o Chetraru, pentru că-mi era greu să găsesc cuvintele potrivite cu care să încep acest material. Și nu din cauza că sunt lipsit de inspirație, ci pur și simplu pentru că sunt mâhnit și dezgustat că instituțiile statului moldav funcționează în felul în care o fac.

În prima jumătate a anului trecut am străbătut Moldova de la nord la sud. Am văzut sute de sate și zeci de mii de oameni. Sate în care ajungeam în urma unor adevărate aventuri rutiere, deoarece de cele mai multe ori drumurile de acces până la acele localități erau sub orice critică. Să mai vorbesc de calitatea drumurilor din sate, nu cred că-și mai are rostul, deoarece cu toții știți ce e acolo. Am văzut oameni triști, cu priviri pierdute, cu mâinile crăpate de la atâta muncă și mereu grăbiți de a ajunge undeva. Și, cu toate că acei oameni lucrau de dimineață până-n noapte, puțini dintre ei ar fi putut să-și permită să cumpere măcar un sac de ciment pentru a putea să-și repare pereții caselor care stau să se dărâme.

Și de fiecare dată când mă întorceam din vizitele de prin localitățile Moldovei, indiferent de locul prin care intram în Chișinău, eram întâmpinat de niște peisaje de o contradicție zdrobitoare față de ce vedeam toata ziua prin sate: vile luxoase cu multe nivele, cu suprafețe de mii de metri pătrați, care pe piață ajung la prețuri de sute sau chiar milioane de euro. Diferențe uriașe, care mă făceau să mă întreb cu ce sunt mai buni deținătorii de vile luxoase din Chișinău, de țăranii cu mâini crăpate, ale căror case riscă să se prăbușească, deoarece nu au mai fost reparate de zeci de ani.

Cui aparțin aceste vile de lux? Greu de spus. Nu știu câte dintre ele sunt proprietatea unor oameni cinstiți, care au muncit toată viața lor onest. Probabil o mică parte, deoarece dacă muncești onest în Moldova este destul de dificil să acumulezi  2-3 milioane de euro pentru a-ți construi asemenea case. Sigur, există și excepții, iar acei oameni merită tot respectul și admirația, deoarece au reușit să se descurce și să găsească cheia succesului.

Cea mai mare parte a acestor case aparțin însă unor escroci la drumul mare. Iar în Moldova, escroci la drumul mare sunt polițiștii cu funcții importante, judecătorii, procurorii și tot felul de alți funcționari corupți.

Dacă vreți să mă contraziceți, atunci spuneți-mi unde locuiește Gurbulea, Papuc, Muruianu, Botnari, Zubco, dar și o bună parte din colegii acestora. Dacă vreunul dintre ei stă la bloc, într-un apartament cu două camere, atunci eu sunt gata să mă duc la ei la ușă și să-mi cer scuze pentru că i-am acuzat pe nedrept.

Sunt sigur că fiecare dintre ei dețin vile în valoare de milioane de euro, în condițiile în care toată viața au fost funcționari de stat, iar salariile pe care le primesc nu le-ar fi permis să-și cumpere niciodată nici măcar o garsonieră, darămite ditamai vila. Cum atunci e posibil un asemenea paradox?

chetraru1_79677400Eu nu știu. Pe mine aceste lucruri mă depășesc. Cert e că astăzi, membrii mișcării ”Antimafie” au făcut publice niște poze ale caselor în care locuiesc mai mulți funcționari din cadrul CCCEC. Ei bine, vila șefului de la CCCEC, Viorel Chetraru, este de o somptuozitate uluitoare și ar rivaliza chiar cu cele ale marilor vedete Hollywoodiene. Pe piață, o asemenea casă costă peste 1,5 milioane de euro. De unde a luat acest individ asemenea bani pentru a-și construi acest castel, în condițiile în care el are 36 de ani și toată viața lui a acumulat venituri legale de maximum 50 de mii de euro? Iarăși, mister și multe semne de întrebare.

La fel se întâmplă și în cazul mai multor subalterni ai lui Chetraru, care au castele  nu cu mult mai mici decât a șefului lor. Și să nu vină acum cineva cu argumente de genul că Chetraru e abia de un an la CCCEC, iar vila o fi mai veche. Da, Chetraru e de un an de zile acolo, însă înainte el nu a avut niciun business profitabil, nu a lucrat nici la Moscova și nici în Italia. Și chiar de o făcea, îi trebuiau vreo 7 vieți de om pentru a acumula sume care i-ar permite să-și satisfacă asemenea capricii.

Și eu nu vreau să spun că doar Chetraru se află într-o asemenea postură. La fel huzuresc foști și actuali deputați, miniștri, vice-miniștri, polițiști, procurori, judecători și simpli funcționari.

Dar, ca să revin la acest Chetraru și activitatea sa din ultimul an, aș vrea să-i rog pe cei ce citesc acest material, să-mi dea vreun exemplu în care CCCEC-ul ar fi reținut vreun mare grangure, deținător de vile precum ale sale. Nu, Chetraru a reținut găinari, transportatori de carne de cal și niște copii pe care ei i-au transformat în hackeri.

Sunt mâhnit, foarte mâhnit. Pentru că atunci când privesc castelul lui Chetraru, nu pot să nu mă gândesc la mâinile crăpate ale țăranilor noștri, pe spatele cărora acești bandiți huzuresc.

În final, mai ascultați odată oda CCCEC și revoltați-vă de impertinența lui Chetraru și a subalternilor săi. Pentru că dacă s-ar respecta măcar jumătate din cele cele expuse în odă, atunci Chetraru ar trebui să stea ani grei la pușcărie. Dar asta nu se va întâmpla niciodată, pentru că trăim în Moldova. Țara în care hoții sunt funcționari de stat, iar oamenii onești umblă cu mâinile crăpate.

marți, 2 noiembrie 2010

Vreau campanie electorală

Chiar dacă ne aflăm în miezul campaniei electorale, aceasta este de o apatie insuportabilă. Bine, unii ar zice că apatia nu poate fi insuportabilă, dar campania noastră electorală este atât de anostă, încât mi-e greu să-i dau un alt calificativ.

Cei ce mă vor contrazice cu argumente de genul că e plin orașul de billboard-uri, ori televiziunile de publicitate electorală, nu vor avea nicio șansă de reușită. Nici măcar argumentul cu ”boamba electorală” de la Cotul Morii nu va prinde. Billboard-urile și reclama de la televiziuni nu au decât rolul de a aminti alegătorilor când vor fi alegerile, iar făcăturile electorale ale comuniștilor ne conving doar de faptul că trăim în Moldova, țara în care nimic nu funcționează. Pentru că dacă ar funcționa ceva, n-ar mai exista posturi de televiziune precum NIT și nici măgării electorale care se pretind a fi investigații jurnalistice.

Când spun că vreau campanie electorală, mă refer în primul rând la niște dezbateri adevărate. În prezent, singura televiziune care organizează dezbateri electorale este Moldova 1, însă ce vedem acolo este de un plictis întins la extrem. Singura șansă de a nu te plictisi atunci când urmărești dezbaterile de la Moldova 1, e să participe niște măscărici de genul șefului de la ”Patrioții Moldovei”, care te pot amuza chiar mai bine decât umoriștii profesioniști.

La celelalte posturi de televiziune situația nu este mai roz, deoarece politicienii care contează se lasă aduși doar cu arcanul. Și chiar atunci când vin in studiourile de televiziune, refuză să o facă împreună cu alți politicieni, crezându-se probabil niște primadone de talie mondială.

Singura doză de sare și piper din această campanie, chiar dacă și asta cu ”ciubote roșii”, e legată de vreo filmare cu telefonul mobil de la întâlnirile cu alegătorii ale liderilor noștri politici, de prin nu știu ce colț de țară. Mai e un Lupu care-l atacă pe Filat, un Ghimpu care mai trăsnește câte una ca nuca de perete, vreo bătaie electorală marca Vladimir Voronin, și cam la astea se limitează tot farmecul electoral.

Am urmărit aseară, la Jurnaltv, un fel de talk-show electoral, că nici nu prea știu cum să-i zic, cu participarea lui Mihai Ghimpu și a unor analiști politici. Ei bine, deși talk-show-ul a fost difuzat la o oră destul de accesibilă, am fost în pericol de a adormi de câteva ori. La cel de pe Publika, cu participarea lui Urechean, în general am ațipit, până ce am schimbat canalul la un meci din Liga Campionilor, care mi-a salvat seara.

Actualul format de talk-show-uri electorale, pentru că dezbateri nu pot fi numite, este unul falimentar atât pentru televiziunile care le organizează, cât și pentru politicienii care contează. Pe mine nu mă interesează absolut deloc vreo 35 concurenți electorali. E treaba lor ce fac, ce spun. După mine, nici nu au ce căuta la televiziuni, deoarece nu fac decât să strice farmecul electoralei.

În schimb, mă interesează ce spune un Voronin, un Filat, un Lupu sau Ghimpu. Și nu mă interesează nici ăștia absolut deloc când vin singuri și-și expun implanturile de păr sau costumele de 5 mii de euro bucata. Aș vrea să văd o dezbatere între ei. M-ar delecta o dezbatere între Filat și Lupu, în care ăștia doi ar da cărțile pe față și ar discuta frontal, precum bărbații. Nu să bârfească pe la întâlnirile electorale, ca baba Paraschiva din filmele electorale ale comuniștilor. Mi-ar fi interesant să văd ce au de spus Ghimpu și Voronin, atunci când s-ar afla față în față. Iar de dragul unei dezbateri între Voronin și Filat, în general, sunt gata să las și meciurile de UEFA Champions League.

Din păcate, sunt șanse minime să văd asemenea dezbateri. Așa că nu-mi rămâne să mă mulțumesc cu fotbalul. Bine că măcar Gareth Bale și Aaron Lennon au prins un meci fenomenal ieri seară.