miercuri, 2 martie 2011

E Plahotniuc mai mizerabil decât Mocanu?

Întrebarea din titlu nu-mi aparține. Eu sunt mult prea mic pentru a putea furniza asemenea gânduri. Această întrebare vine, de fapt, ca urmare e unei replici scrise de cel mai mare editorialist de pe tărâmuri moldave, autointitulat ”maestru” chiar pe forumul site-ului în care îi sunt publicate capodoperele.

Nu vreau să mă mai opresc prea la capodoperele ”maestrului”, cel care a tot sărit din barcă-n barcă de-a lungul betei tranziții moldovenești. Doar că aș vrea să amintesc cum îi ridica acest ”maestru” osanale lui Roșca, apoi lui Urecheanu, apoi lui Filat, iar în ultima vreme, îi lustruiește de zor pantofii lui Plahotniuc. Și de fiecare dată când cineva se îndoia cumva de integritatea celui căruia ”maestrul” nu contenea să-i dedice ode înălțătoare, veneau întrebări de genul celei din titlul acestui material.

Aș trata cu ignoranță asemenea lucruri dacă în Republica Moldova am avea presa adevărată, care să nu se vândă din ciclu în ciclu electoral celui care dă mai mult. Pentru că presa noastră cam pe aici se învârte, cea care are cât de cât valoare se vinde cui dă mai mult, iar cei care nu sunt luați în seamă sunt mult prea slabi pentru a fi în stare să deranjeze pe cineva. Slabi sau fricoși, pentru că chiar dacă un calificativ de genul ”presă fricoasă” ar părea neverosimil prin alte părți, la noi este la ordinea zilei.

Îmi amintesc cu amuzament cum a reacționat presa noastră când a fost catalogată de către Ion Muruianu drept ”câini turbați”. Pentru că dacă aveam noi în presă măcar câțiva ”câini turbați”, atunci nu mai stătea Muruianu niciodată acolo unde stă, și nici nu mai exista nimeni în țara asta care să se întrebe dacă există cineva mai mizerabil decât Plahotniuc. Noi avem, în cel mai bun caz, niște cățeluși Chihuahua, care pot lătra cu talent împotriva cui le dictează stăpânul.  Ce este și mai regretabil e că nici din spate nu vine nimeni care să schimbe cumva situația din presa noastră vlăguită, iar acest lucru este și foarte dificil atunci când ai niște exemple de talia marelui nostru ”maestru”.

Revenind însă la întrebarea din titlu, pe care și-o punea ”maestrul” nostru cu exact trei luni în urmă, aș vrea să-i întreb pe vizitatorii blogului dacă ea își mai are rostul? Nu că ea și-ar fi avut rostul și cu 3 luni în urmă, dar să admitem că atunci mai existau și oameni care încă se îndoiau de cele spuse de Mocanu și credeau că Plahotniuc e salvarea Moldovei. La 3 luni după alegeri, constatăm cu mare regret că Plahotniuc e chiar mai rău decât ni se spunea în campania electorală și că dacă îl mai lăsăm mult la putere pe individul ăsta, atunci dictatura lui Voronin ni se va părea o mică furtună pe lângă ditamai uraganul.

Plahotniuc dovedește  pe zi ce trece că are un singur țel, de a-și aduce întreaga Moldovă la degetul mic, iar ritmul în care ”înaintează” este unul înspăimântător. Și asta se întâmplă în timp ce ”câinișorii noștri chihuahua” își văd nestingherit de treaba lor. Marile lor subiecte axându-se în jurul șoferiței Vica, a preotului al cărui nume nu-l mai rețin, ori a telenovelei ”Alegerea Președintelui”. Văzând cum seară de seară o televiziune de știri de la noi se face luntre și punte demonstrându-ne că numai Lupu poate fi Președinte, îmi amintesc de serialul ”Elodia” de la OTV-ul românesc. Sigur, comparația poate părea forțată atunci când am compara audiențele serialului de la OTV și cele ale telenovelei de la televiziunea noastră de știri, Diaconescu depășind-o net domnișoara mereu supărată de la noi.

Privesc seară de seară, vreme de nu prea multe minute, talk-show-urile de la televiziunile de peste Prut. Deși chiar și jurnaliștii români sunt departe de a reprezenta niște exemple, uneori mi-e rușine că m-am născut în partea asta a Prutului și că fac și eu un fel de jurnalism, pentru că moldovenii par niște pisici adormite pe lângă jurnaliștii români, care dau dovadă de o combativitate extraordinară și care mătură pe jos cu toată lumea. Rezultatele românilor nu întârzie să apară, aceștia provocând demisia miniștrilor, a șefilor de agenții, a sute de polițiști și alți funcționari corupți. Asta în timp ce ai noștri nu-s în stare să-l bage la dubă pe unu polițist filmat cum omoară un om.

Moldova a ajuns la un punct de unde nu prea mai are unde coborî. Politicienii ne-au adus atât de jos încât nu prea mai avem unde să picăm, pentru că am ajuns la limita unde cu greu se mai poate respira. De la politicieni nu mai pot exista așteptări, pentru că ei au demonstrat că ori sunt comuniști, ori sunt niște oligarhi preocupați doar de propriile lor averi. Nu că comuniștii n-ar fi fost oligarhi, dar parcă de la democrații ăștia am avut așteptări mai mari, ca ei să demonstreze că nu sunt cu nimic mai buni.

În aceste aceste condiții, presa ar trebui să aibă o cu totul altă atitudine și nu să se întrebe cine e mai mizerabil, x ori y. Ci să demonstreze singură care e mai criminal. Iar dacă nu este în stare să facă asta și  y demonstrează că x este un criminal sadea, care ne va îngropa cu totul viitorul, atunci măcar să fie bună și să-și recunoască incompetența crasă. Să cerceteze ce spune acest Mocanu și să ne spună dacă minte el ori nu. Iar dacă nu minte, atunci înseamnă că Plahotniuc e un criminal sadea, care nu doar că ne face de rușine țara stând într-o funcție cheie în stat, dar și ar trebui să stea la pușcărie pentru tot restul vieții. 

Dar nu va demonstra presa noastră nimic. Pentru că, după cum am spus și mai sus, ori sunt servili șefului, ori prea slabi, ori prea fricoși. Dacă un politician ar căuta cea mai favorabilă presă din lume, atunci cu siguranță s-ar opri în Moldova, pentru că aici, din acest punct de vedere, este un adevărat paradis.

blog comments powered by Disqus
 
Blue Ice Template by Totul despre Blogger
!--SMILIES-->