MAI–cel mai penibil minister

Până mai ieri nu știam sigur care e cel mai penibil minister din Moldova. Stăteam la dubii între MAI, al cărui vajnic șef e Roibu, Ministrul Culturii, cu alcoolicul și iresponsabilul Focșa și Ministerul Tineretului și Sportului, condus de ageamiul Ion Cebanu. Sigur, mai era și Ministerul Mediului. Dar acela este inexistent, așa că nu-l pot încadra la categoria penibil.

Dar acțiunile din ultimele zile ale Internelor moldave m-au făcut să mă decid 100%. Mai ridicol minister precum cel condus de penibilul ministru Alexei Roibu nu există la ora actuală pe tărâmuri moldave.

După ce ieri, ministrul cu bujori în șuncele de pe mutra-i bugetă îi ridica în grad pe 2 polițiști care chipurile nu au luat mită, făcând din Moldova subiect de glume pentru întreaga presă europeană, astăzi amatorii de la MAI au mai făcut o gafă uriașă, încurcând identitatea criminalului din cazul petrecut la Ialoveni și acuzând un om absolut nevinovat, a cărui poză a fost prezentată pe mai multe portaluri de știri și la câteva posturi de televiziune.

Sincer, nu știu cum s-a simțit acel om care și-a văzut poza postată prin presă de dimineața, toată țara vâzându-l în postura unui criminal, dar eu dacă eram în locul său deja pregăteam actele pentru a-i acționa în judecată pe acești ridicoli ”colaboratori” ai MAI, care înafară de a șantaja oamenii pentru a lua mită, se pare că nu prea mai știu să facă ceva. Iar despăgubirile pe care le-aș cere ar fi unele consistente, la fel de mari precum prejudiciile de imagine care mi-ar fi fost aduse.

Cu ceva vreme în urmă, premierul Filat vorbea despre ceva schimbări prin ministere. Văd că în ultima vreme a cam luat apă-n gură, deși motivele de a purcede la demiteri sunt tot mai mari. Nu știu la ce miniștri s-o fi gândit Filat când vorbea de demiteri, dar după ultimele isprăvi ale lui Roibu și subordonaților săi, chiar nu mai e loc de un astfel de ministru în fruntea MAI.

Oleacă de normalitate

În sfârșit a fost promulgată buclucașa lege antidiscriminare, transformată între timp în una privind asigurarea egalităţii. M-a bucurat mult acest lucru, nu pentru că aș crede că foarte rapid Republica Moldova se va bucura de un regim liberalizat de vize, pentru că nu prea cred în acest lucru. Încă suntem departe de ţările din Balcanii de Sud, ultimele care au obținut această facilitate. Și ca un apropo, Republica Moldova este unul dintre puținele state europene ce nu are un regim liberalizat de vize cu UE, alături de selecta companie a Belarusului, Rusiei și Ucrainei.

Spuneam, nu pentru că aș crede în promisiunele guvernanților noștri privind această mult dorită facilitate, ci pentru că țara asta, încet-încet, începe să creeze impresia că intră în normalitate. Știu că mulți vor strâmba din nas când vor vedea cuvântul ”normalitate”. Unii vor spune că nu li se pare normal ca niște oameni care nu fac sex cu persoane de alt gen să nu fie dați afară de la lucru, iar cealaltă tabără va spune că nu e normal nici ca unii oameni care se consideră creștini să se dea cu capul de pereți prin fața reședinței Președintelui.

Paradoxal, dar tocmai primul și cel de-al doilea fenomen demonstreză că țara asta, pe lângă miile de carențe pe care le are, totuși înaintează, chiar dacă cu viteza melcului, pe o cale corectă. Pentru că și votarea acestei legi, dar și protestele isterice ale unor așa-ziși creștini, demonstrează că există o țâră de democrație aici și că  oamenii au dreptul să se exprime liber, așa cum vor. Chiar și scindările pe care le trăiește astăzi biserica ortodoxă denotă normalitate. Prea era monolit această instituție, care-n ultimii 20 de ani s-a ocupat de tot ce vrei: politică, business, îndobitocirea enoriașilor, uitând de principala lor menire, acea de a fi niște părinți spirituali în comunități, care să explice oamenilor lucrurile așa cum sunt, și, cel mai important, să nu uite principalul precept al religiei ortodoxe, ”iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Chiar dacă acest aproape are un handicap fizic, este catolic, musulman sau homosexual.

Legea privind egalitatea de șanse a trezit în societate discuții foarte aprinse. În mare parte, datorită bisericii ortodoxe, acest lucru a fost discutat prin toate fundăturile Moldovei. Din păcate, enoriașii au înțeles din gurile preoților să se roage ca această lege să nu fie adoptată, pentru că după ea ar urma o apocalipsă, va veni sodomizarea copiilor și nepoților lor, iar toată moralitatea noastră se va nărui.

Acuma legea a fost adoptată, iar guvernanții noștri trebuie să demonstreze acestui popor, hai să-i zicem prost informat, că tot ceea ce le-au spus popii prin biserici nu este adevărat. Că este o lege care nu va afecta cu absolut nimic viețile lor, că ne va apropia mai mult de UE și de normalitate. Iar când spun normalitate, revin la preceptul ortodoxismului, ”iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Pentru că în Moldova anului 2012 există mult prea multă ură, invidie și pur și simplu prostie. Mă bucură adoptarea acestei legi nu din punctul de vedere pe care îl expune guvernarea, ci pentru că odată cu intrarea ei în vigoare, acest popor va fi mai luminat, mai tolerant şi liber.

Adoptarea acestei legi este unul dintre puţinele lucruri făcute de AIE care nu mă fac să regret că-n 2008-2009 am colindat toată Moldova, convingând oamenii că e nevoie de o schimbare.

Răspuns (deschis) domnului Vladimir Plahotniuc

Domnule Plahotniuc, tare m-a bucurat scrisoarea dumneavoastră, pe care am avut onoarea s-o primesc vinerea trecută. Așa de bucuros am fost încât am scris chiar și pe facebook, lăudându-mă la toată lumea pentru onoarea pe care mi-ați acordat-o.

Și domnule Plahotniuc, să știți că eu am fost profund impresionat de sinceritatea cuvintelor pe care mi le-ați adresat. Când am citit pasajul cu votul uninominal și la felul în care dumneavoastră vă zbateți pentru introducerea sa, după ce mii de moldoveni v-au rugat acest lucru, chiar am scăpat o lacrimă. Pe cuvânt de Sherlock Holmes c-a fost așa, domnule Plahotniuc.

Eu știu, domnule Plahotniuc, că dumneavoastră sunteți un om foarte sincer cu poporul, un adevărat haiduc, cum vă place să vă autodenumiți, care vrea să salveze de la sărăcie această țară.

Și cu această ocazie, domnule Plahotniuc, vreau să profit de sinceritatea dumneavoastră și să vă rog ca-n următoarea scrisoare pe care ne o trimiteți să ne scrieți mai multe. Să ne scrieți cum dumneavoastră ați ajuns miliardar.

Ce-ar fi dacă în următoarea scrisoare am afla cum ați traficat dumneavoastră femei în Balcani, că doar de acolo a început totul? Iar apoi, să ne povestiți cum v-ați gudurat pe lângă Voronin, câștigându-i încrederea, ca acesta să vă lase să vă continuați crimele în liniște, iar dosarele penale să vă fie clasate.

Ei, și poate ne scrieți cum în 2005, împreună cu criminalul pe care-l protejați acuma, Adrian Nichifor, ați organizat primul atac raider răsunător din istoria Republicii Moldova, acontându-vă astfel ”Prima Bancă din Moldova”?

Tare interesant, domnule Plahotniuc, ne-ar fi să aflăm cum ați intrat în posesia frecvențelor TVR 1 și ORT, posturi de televiziune care vă aduc acum milioane în conturi.

Ei și desigur, vrem să știm cum ați reușit și hotelul ”Codru” să vi-l acontați, pe niște bani de-o cafea bună. De ”Național” tot ne este interesant, am înțeles că acolo pregătiți ceva tare frumos…

Ș-apoi, după 2009, am vrea să știm și cum v-ați apucat de reforma bancară, luând ”Universalbank”, ”Banca de Economii” și ce-a mai rămas din ”Victoriabank” și ”Asito”.

Interesant ne e și cât i-ați dat lui Urechean pentru Zubco. Știm sigur că 2 milioane, dar încă nu ne-am lămurit dacă de euro sau de dolari. Ș-apoi pe Chetraru de la CCCEC nu știm cât ați dat și cui. Știm doar că vă e slugă devotată, dar am vrea și să știm cât v-a costat.

Ne-ar mai interesa, domnule Plahotniuc, când îl scoateți de la închisoare pe Nichifor și când reușiți să-i băgați la pușcărie pe Victor și Viorel Țopa . Pentru că un brav haiduc ca Nichifor nu are ce căuta la pușcărie, dar iată alde Țopa sunt foarte periculoși, și trebuiesc bagați cât mai repede acolo.

Domnule Plahotniuc, da, poporul vrea vot uniononimal. Da, poporul vă este recunoscător pentru că sunteți în slujba lui. Dar mai vrea, domnule Plahotniuc, poporul ăsta, să știe cum un criminal ca dumneata a ajuns vice-speaker, iar acuma și-a pus ca obiectiv să ajungă Premier, după ce preia șefia PD-ului.

În așteptarea următoarei scrisori, în care să văd răspunsuri la toate doleanțele poporului, al dumneavostră, umil cititor de țidule,

Alex Cozer

Reforma poliției, ca-n anii ‘90

În 2009, când am cutreierat întreaga Moldovă, alături de mulți alți tineri ce promovau mult-așteptata ”schimbare”, în discuțiile cu electoratul comunist mă ciocneam adesea de un argument pe care-mi venea destul de greu să-l combat. Foarte mulți spuneau că una din cele mai importante realizări ale lui Voronin a fost stârpirea crimei organizate, fugărirea ”hoților în lege”.

Știm cu toții cum la sfârșitiul anilor ‘90, polițiștii ori erau copiii de mingi ai criminalilor, ori ei înșiși făceau parte din rețelele criminale ale acelor vremuri. Îmi amintesc cum, pe atunci, era un adevărat pericol să fii, să zicem, un pic mai bogat decât restul. Iar acest lucru era valabil, în special, în sate. De mai multe ori s-a întâmplat ca unii consăteni de-ai mei, întorși de la munci peste hotare cu vreun automobil și ceva bani în pungă, se trezeau în case cu tot felul de indivizi care le administrau câte o bătaie soră cu moartea și-i deposedau și de bunuri. De multe ori, astfel de incursiuni erau coordonate chiar cu polițiștii, iar de dreptate celor jefuiți nici nu mai putea fi vorba.

Nu știu prin ce metode sau cât de ortodoxe au fost acestea, dar după doi ani de guvernare comunistă, tot ”raketul” moldovenesc ori a nimerit prin pușcării, ori a trecut granița spre est. Sigur, ”rakeții” mai cu trecere pe la tătuca Voronin au reușit să se repoziționeze, devenind un fel de oameni de afaceri de succes, protejați de regimul comunist.

Plahotniuc: ”Îmi era frică de Voronin”

Nu știu dacă această reprofilare a lumii criminale a fost, în esență, bună sau nu. Cert e că oamenii simpli au început să se simtă mult mai în siguranță, iar criminalii care băgau în sperieți satele Moldovei, încet-încet au dispărut cu totul.

În ultimul an, practic nu e săptămână în care să nu asistăm la vreo reglare de conturi între tot felul de indivizi rași pe cap și cu geci de piele, care circulă în bolizi de multe zeci de mii de euro. Cam de fiecare dată, aceste dispute devin posibile prin largul concurs al poliției moldave, iar ”gurile rele” spun că ne apropiem tot mai mult de perioada anilor ‘90, când pentru unii legea reprezenta un adevărat tabu.

Îmi amintesc cum la offline-ul lui Plahotniuc, de joia trecută, acesta a încercat să-și scuze mai multe acțiuni pe care le-a făcut în perioada comunistă prin faptul că Voronin îl obliga să le facă. La un moment dat, Plahotniuc chiar a dat de înțeles că trăia o frică grozavă față de liderul comunist și că ar fi contribuit și el la schimbarea fostului regim. Probabil ca să nu-i mai fie frică de nimic și de nimeni, mi-am spus eu…

Pentru că, acuma Plahotniuc îl are la degetul mic pe Procurorul General, controlează CCCEC-ul și o bună parte din sistemul justiției, iar de MAI nici că-i pasă, ceea ce pe vremea comuniștilor i-ar fi fost imposibil. Atunci totul se putea face doar cu autorizația stăpânului… Între 2001 și 2009, în Moldova, nu exista o frică atât de lege pe cât de regim, iar regimul însemna Vladimir Voronin.

În schimb, astăzi vedem cum tot felul de membri de partid sau funcționărași de mâna a 3-a își bat joc de polițiști în ultimul hal, comportându-se cu aceștia precum cu niște copii. Hai să ne amintim cum Primarul de Sîngera, membru PLDM și afacerist de vază în același timp, îi spunea în zeflemea unui polițist că el are ”teancuri” de procese verbale sau dosare și că îi este în cot de ele.

La sigur vă amintiți și de comportamentul ministrului Focșa, tot el nepot de Procuror de Chișinău, cu un colaborator al PR sau de miștourile la care-i supunea pe polițiști un agent SIS, prins beat la volan. Să știți că aceste cazuri nu sunt deloc întâmplătoare, ele fiind întâlnite foarte des, doar că nu de fiecare dată avem norocul de a le și vedea filmate. Tot felul de indivizi care încalcă legea se laudă că ei îl cunosc pe Roibu, Zubco, Chetraru sau chiar Filat și Plahotniuc. Pentru ei lege nu există, atâta timp cât sunt protejați de cei menționați mai sus. 

Sigur, felul în care i-a băgat în sperieți Voronin pe criminali și i-a ținut în frâu atât pe aceștia cât și pe polițiști, controlându-i așa cum își dorea, nu a fost tocmai cea mai reușită reformă a poliției, dar măcar atunci cetățenii simpli se simțeau oarecum mai în siguranță. Pe când astăzi, cu mult-trâmbițata  reforma a MAI, cu care Filat tare-i mai place să se laude, avem aproape zilnic reglări de conturi între criminali, crime groaznice și tot mai mulți polițiști corecți luați la mișto ori de criminali, ori de colegii lor corupți.

Astăzi, un amic mai în vârstă decât mine, care prinsese și înțelesese mai bine perioada anilor ‘90 mi-a zis cu tristețe ”Alex, văzându-i cum se-mpușcă și se omoară, cum sunt tratați polițiștii, parcă m-am întors în timp”. Și mi-e greu să nu-i dau dreptate. Dar, în același timp, au dreptate și Filat și Plahotniuc când spun că reforma poliției e în toi.

Off-ul lui Plahotniuc… Și o provocare pe care m-aș bucura s-o accepte

Eu în general nu merg la offline-uri cu politicieni. Nu pentru că m-aș considera nu știu cum, așa cum vor sări unii cu gura, ci pur și simplu pentru că pe politicienii care mă interesează cu adevărat am ajuns să-i cunosc personal, mai mult sau mai puțin, și nu văd ce aș mai putea lua nou de la un offline. Singura excepție a fost Dodon, omul la al cărui ultim offline aș fi vrut să particip, dar la care nu am fost invitat, da’ mă rog… Poate Luchianiuc mă invită data viitoare.

Probabil multă lume așteaptă să vadă ce o să scriu eu despre Plahotniuc. Și dacă nu multă lume, atunci el cu siguranță… Nu știam dacă merită sau nu să scriu despre acest offline, dar ca să nu mă chinui să răspund la toate  mesajele în parte de pe facebook, o voi face aici, pentru toți.

De ce m-a invitat Plahotniuc? El a spus că vrea să aibă crema bloggerimii moldave. În general, fiind un tip extraordinar de ambițios, Plahotniuc are tendința întotdeauna să se înconjoare de ce e mai bun. Cred că i-a reușit și la acest offline, aici fiind prezenți aproape toți bloggeri pe care eu îi citesc și apreciez, cu câteva excepții.

I-am spus personal că apreciez faptul că nu fuge de oamenii care-l critică foarte dur și că prin asta nu are decât de câștigat. Probabil m-a mai invitat și pentru a demonstra tuturor că nu-i e frică de acest lucru. I-a reușit pasul.

Nu prea mi-a răspuns concret la nimic. I-am acordat nici nu știu câte întrebări, am intrat des în polemici, nu pentru că m-aș fi dus să fac acest lucru, ci pentru că mai apărea o remarcă de a sa în care eram vizat, iar eu nu puteam să rămân dator, așa cum e și normal. L-am întrebat de chestia cu dubla identitate, el a răspuns dar ne-a rugat să nu scriem. E ok, la această întrebare a oferit cel mai bun răspuns din tot offline-ul, probabil și pentru că ea a fost discutată și pe facebook cu o zi înainte, iar el, după cum și singur a recunoscut, a văzut acea discuție. Deci, el chiar stă pe facebook.

Mai departe, am întrebat despre cum e posibil ca un post precum Canal 3 să obțină 17 frecvențe la concurență cu Jurnal TV și Publika TV. A vorbit vreo 5 minute, dar nu mi-a mai spus. Tot ce am înțeles, e că acest Canal 3 ”va fi un canal bun”, adică un fel de ”Acasă TV”. Deci perfect pentru îndobitocirea minților.

Apoi de Prime, cică l-a cumpărat cu bani. Îmi și închipui cât de mulți bani a dat pentru el… Da’ fie.

De 2 Plus chiar am intrat în polemică, iar el a recunoscut, până la urmă, că de fapt 2 Plus retransmite ceva trunchiat între TVR1 și TVR Internațional. Și acolo, n-am mai înțeles exact cum a ajuns să fie proprietar, da cică s-a rugat mult de Alexandru Sassu (fost director TVR) să-i acorde drept de retransmisie. Cine i-a acordat în Moldova drept și cu ce drept, nu ne-a spus, dar cred că e clar și aici.

Plahotniuc e cel mai influent om din Moldova. Probabil Filat se va agita tare când va auzi că el e mai puțin influent decât Plahotniuc, dar am mai spus-o și înainte, iar după întâlnirea de ieri o confirm, Plahotniuc controlează tot ce îi trebuie lui în această țară. Nu, să nu credeți că a spus așa ceva, dar la cât narcisism și încredere în sine e în el, nu a făcut decât să confirme că nu-i este frică de nimeni, cu excepția lui Voronin. Sau cel puțin îi era frică atâta timp cât acesta a fost la guvernare. Apropo, eu îl cred că a contribuit la debaracrea lui Voronin, dar asta doar pentru a nu-i mai fi frică de nimeni.

Pe undeva, e și de înțeles frica pe care o are Filat față de Plahotniuc. Pentru că, oricărei imitații de bărbat îi este frică să lupte cu un bărbat. Plahotniuc tare se va împăuna când va citi asta.

Concluzii: Plahotniuc e un om periculos, e o caracatiță care va acapara, în continuare, tot de ce are nevoie. El este genul de individ extraordinar de pornit pentru a-și îndeplini obiectivele, iar pentru asta e gata să calce și pe cadavre. Pe undeva, a dat și singur de înțeles despre asta.

Plahotniuc este liderul incontestabil al PD. Ieri a spublerat orice dubiu în această privință, vorbind despre partid ca despre un business al său pe care-și propune să-l facă la fel de rentabil ca alte businessuri pe care le deține. Doar că, locul banilor e luat de alegători.

Plahotniuc e inteligent. Nu cred că e vreo noutate aici. Are o însă inteligență extraordinar de perfidă. Ceea ce nu un lucru rău, dar doar pentru posesorul unei astfel de inteligențe.

Și la final o provocare. Dacă tot a demonstrat că poate fără nicio problemă să dea ochii cu oamenii care-l critică, și cum eu nu am aflat răspuns la aproape nicio întrebare arzătoare pe care o am, îl provoc la o discuție de o oră, online, în care să-i acord 10 din cele mai arzătoare întrebări pe care le am, iar el să răspundă în fața tuturor celor interesați. Domnule Plahotniuc, acceptați provocarea?

1 mai Filatelesc sau ridicolul în care s-a pomenit Republica Moldova

Mulți formatori de opinie de pe la noi au înaintat ideea cum că Filat l-ar copia în tot ce face pe Vladimir Putin. Tind să fiu de acord cu această opinie, nu însă fără a constata că Filat mai face tot posibilul pentru a fi cât mai aproape de imaginea unui lider politic. Nu, nu e nici Obama, nici Sarcozy sau orice alt lider occidental, ci e unul de la noi – Vladimir Voronin.

Voronin a fost timp de 8 ani de zile cel mai iubit dintre moldoveni. Chiar dacă această iubire a fost una forțată, pe alocuri căpătând chiar note de viol mental din partea lui liderului comunist, nimeni nu  poate nega că Voronin a fost un politician care s-a bucurat de o încredere uriașă printre mințile moldovenilor.

Prin 2009, te-ai fi așteptat de la Filat ca-n 2012 să încerce să se plieze după un alt model de politician, încercând astfel nu doar să aducă multă calitate în rândul clasei noastre politice, ci și să mai elibereze un pic din teroarea mentală la care au fost supuse creierile rătăcite ce timp de 8 ani l-au idolatrizat pe Voronin. Din păcate, Premierul nostru nu face nimic înafară de a se apropia cât mai mult de apucăturile fostului Președinte, știind că acest stil prinde cel mai bine la mințile obosite ale moldovenilor.

Acest trend s-a accentuat mult la Filat în ultimul timp, el întotdeauna încercând să arate că este o mână de fier, care taie-n carne vie și este necruțător atunci când o cere situația. Totodată, lui Filat îi plac și apucăturile dictatoriale de care a dat din plin dovadă la cârma partidului pe care-l conduce.

Cu toate astea, acțiunea de azi a lui Filat, când a ieșit în PMAN în cadrul unei reuniuni ce s-a vrut a fi sindicale, cred că a întrecut orice limită a decenței și a bunului simț, venită din partea unui politician autoidentificat liberal-democrat sau pro-european.

Ceea ce am văzut eu astăzi în PMAN nu a avut absolut nicio legătura nici cu liberalismul, nici cu democrația și nici cu valorile europene. Mai degrabă mi-am amintit de povestirile pe care mi le spunea taică-meu despre felul în care era petrecut 1 mai în perioada URSS, pentru că eu nici în perioada guvernării comuniste nu am văzut așa ceva.

Și stilul în care au fost aduși acei oameni în PMAN amintește bine de practicile PCRM-ului sau chiar a celor sovietice. Chiar ieri am văzut indignarea a mai multor studenți de la ASEM, care mărturiseau că li s-a sugerat din partea conducerii universității la care studiază că ar fi bine să iasă astăzi la manifestare. Nu cred că mai merită amintit că rectorul ASEM e membru de vază al PLDM.

Culmea ridicolului și a penibilului a fost însă atunci când acei așa-ziși sindicaliști, în frunte cu liderii lor, aplaudau de le ieșea fum din palme discursul patetic al lui Filat de la microfonul din PMAN. Pentru că Filat și acești lideri sindicali, foști membri ai partidelor ce constituie azi AIE, au compromis imaginea unei sărbători care are drept principal temei tocmai opoziția sindicatelor față de Putere.

După ce am văzut și astăzi fanfaronada Filatelistă din PMAN și faptul că în această țară aproape totul este controlat de Putere, indiferent că această Putere se identifică drept comunistă sau democrată, nu pot decât să constat, cu tristețe, că integrarea europeană, pe care o tot invocăm, e la ani lumină de noi.